Noul an şcolar pentru elevii de la ţară: „Vor fi 50% copii care nu vor intra online. Teoretic nu pot să-i trec, practic nu pot să-i las“

Noul an şcolar pentru elevii de la ţară: „Vor fi 50% copii care nu vor intra online. Teoretic nu pot să-i trec, practic nu pot să-i las“

Distanţa minimă impusă s-a micşorat, însă nici aşa nu sunt suficiente spaţii pentru toţi elevii, iar şcoala bate la uşă FOTO: arhiva Adevărul

Cu mai puţin de o lună înaintea începerii anului şcolar, scenariile revenirii elevilor în bănci sunt în lucru. Unele dintre ele sunt pur şi simplu imposibil de aplicat în multe şcoli din mediul rural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fierbere mare în toate şcolile din ţară, lucru pe scenariile expuse, măsurători, numărat banii din cont pentru ce ar fi de făcut. Rar calculele sunt în favoarea directorilor de şcoală, care nu ştiu de unde vor scoate noi spaţii, noi profesori, noi dispozitive pentru sistemul hibrid sau şcoala exclusiv online.

În şcolile din mediul urban în care clasa are şi peste 40 de elevi, necesarul de noi spaţii şi de profesori care să asigure educaţia la clasele scindate este enorm. Scenariul verde, în care toţi elevii se întorc în bănci, este la acest moment cel mai greu de pus în practică, spun şefii din învăţământ. Cei de la ţară, în schimb, care în prezent învaţă în sistem simultan, chiar şi patru clase într-una singură, au şansa istorică de a avea un învăţător sau profesor doar pentru ei. Directorii se tem însă să ceară, condiţionaţi fiind de încadrarea în buget. Aşa devine lucrul pe scenarii doar o goană nebună de a ne preface că le oferim elevilor şansa la educaţie în siguranţă, când de fapt nu sunt bani pentru mai nimic.

„Am făcut mutări şi permutări“

În judeţul Olt, dacă se lucrează pe scenariul verde, cel al revenirii fizice în bănci pentru toţi elevii, multe şcoli nu vor avea spaţii nici măcar dacă vor învăţa în două schimburi. Se caută cu disperare noi clădiri, se stabilesc parteneriate între şcoli, iar cele cu elevi puţini şi spaţii multe ar urma să găzduiască din clasele şcolilor mari vecine. Acest scenariu s-ar putea aplica, de exemplu, la Caracal, spune inspectorul şcolar general al IŞJ Olt, Dana Ţîrcomnicu. Dacă la examen s-a vorbit de un spaţiu de siguranţă de 1,5 - 2 metri, acum se lucrează pe scenarii cu distanţa de 1 metru între elevi şi purtarea măştii în interior. Şi chiar şi în aceste condiţii va fi greu.

Directorii de şcoală au cerut noi posturi de educatori, învăţători şi profesori, cu sutele. La grădiniţă, ar fi nevoie de o creştere a numărului de cadre didactice cu 25% şi, problema de spaţiu fiind cea mai gravă, la ciclul primar, cu 11 %, în timp ce pentru gimnazial şi liceal cifrele sunt în continuă evaluare, pe măsură ce se identifică şi soluţiile de spaţiu.

Şcolile de la ţară par singurele pregătite să-şi întâmpine toţi elevii. De-abia aici efectivul la clasă este cel care respectă normele legale.

„Am mutat câteva clase de primar în grădiniţă, grupa de grădiniţă am mutat-o într-o altă locaţie şi făcând mutări aproape în toate clasele, am reuşit să nu mai facem nici în schimburi, pentru că iniţial am mers pe două schimburi. La faţa locului am văzut că putem să facem şi asta, să păstrăm distanţarea fizică. Noi avem 12 formaţiuni de studiu, asta înseamnă şi trei formaţiuni de grădiniţă, şi le vom menţine tot 12. Suntem cu 217 elevi, aşa am încheiat anul şcolar trecut“, a explicat prof. Laura Sandu, directorul Şcolii Brâncoveni, cum a reuşit să salveze scindarea claselor şi, astfel, să nu ceară şapte noi norme didactice.

„Iniţial am mers pe varianta aceasta şi aveam nevoie de vreo şapte norme suplimentare. După care efectiv a trebuit să mă gândesc ce facem. Şi am găsit-o pe aceasta: să dărâmăm nişte pereţi improvizaţi în nişte clase de grădiniţă şi din patru clase de grădiniţă să facem două clase mari în care pot să duc eu cele mai numeroase două clase de la primar. Şi ni se eliberează două clase din şcoala mare şi ne descurcăm până la urmă. Am făcut mutări şi permutări...“, a mai spus prof. Sandu, care aşa poate aduce clasele cu 21, respectiv 26 elevi, în spaţii care respectă regula de 1 metru între elevi.

Problema, în schimb, aici, este scenariul în care copiii vor sta acasă, în faţa dispozitivelor electronice. Pe care nu le au, spun profesorii. Şi care nici nu se ştie când vor veni, cele promise de guvernanţi, şi nici în ce număr. E clar însă că în număr mai mic decât necesarul real.

Chestionar devenit baza necesarului pe care l-a calculat ministerul

În judeţul Olt ar fi necesare peste 10.000 dispozitive pentru copiii care nu au posibilitate să-şi achiziţioneze şi nici nu deţin. Cifra a fost însă fundamentată pe baza unui chestionar aplicat la începutul stării de urgenţă în rândul părinţilor şi pe care toată lumea l-a perceput exact aşa – un chestionar care exprimă situaţia la acel moment. În forma iniţială, nici măcar nu exista o rubrică pentru a menţiona că elevul foloseşte un telefon mobil, telefoanele fiind asimilate dispozitivelor de tip laptop. Ulterior a fost modificat, însă nimeni nu poate spune cu certitudine care date au ajuns la minister. Mai mult, la acel moment părinţii, care, mulţi, au stat acasă, le permiteau copiilor să le folosească telefoanele, lucru care nu ar mai fi posibil în scenariul actual, când s-a reluat activitatea. Oricum ai privi situaţia, spune directoarea şcolii de ţară, scenariul şcoala online nu se poate aplica nicidecum cu succes la ţară. Sau cel puţin nu în şcoala pe care o conduce, iar pentru acest lucru oferă argumente suficiente:

„.Până-n iunie, când s-au încheiat cursurile şcolare, ca toată lumea, ne-am desfăşurat activitatea pe ZOOM, care nu e o platformă educaţională, e o platformă de videoconferinţe. Pentru că nu am avut bani, nu mai îmi permite bugetul şcolii să cumpăr serviciile unei firme specializate, m-am străduit eu şi am implementat G-Suite şi avem platformă acum. Problema e că nu avem dispozitivele. Nu ştiu ce aş putea să fac. Probabil că cei mai mulţi părinţi vor face cerere pentru tablete şi aşa ne vom putea descurca. Dar eu la mine la şcoală nu am laborator de informatică, nu am posibilitate nici măcar să pun câte un laptop sau un calculator în fiecare clasă, în ideea că vine jumătate de clasă la şcoală şi cealaltă online. Dar, la noi pică din start scenariul acesta, pentru că îi putea aduce fizic pe toţi la şcoală. Cred că 40% din populaţia şcolară va intra pe G-Suite, pentru că este şi o platformă educaţională, nu poţi să-i vezi toate facilităţile de pe un biet telefon. Care telefon, până la urmă, nici nu este al copiilor, este al părinţilor. Depind de telefonul părinţilor, am ajuns în situaţia în care ne spuneau părinţii că stau non-stop cu telefonul în priză“, a declarat prof. Sandu.

Directoarea se teme că din toamnă, dacă se va mai pune problema şcolii online, vor fi chiar şi mai puţini elevi care vor intra în legătură cu profesorii lor.

„Nu au dispozitive sau nu vor să mai declare că le au...“

„A fost un sondaj şi la momentul acela ţin minte că la dispozitive personale, din toată populaţia mea şcolară de 217, inclusiv grădiniţa,  dispozitive personale aveau 13 elevi, iar din cei 13 – un desktop. Cei mai mulţi erau copiii aceia de clasa a VIII-a. În rest, toţi erau pe dispozitivele părinţilor. Între timp poate şi-au mai luat. La clasa a IV-a am avut 15 copilaşi, la un moment dat mi-am desfăşurat ora cu un elev. Doi-trei elevi care erau de la Văleni efectiv intrau-ieşeau, intrau-ieşeau, pentru că le pica internetul. Dacă până acum am avut de pe telefoane, din septembrie sunt convinsă că nu vor mai intra atâţia copii online. Pleacă părinţii la muncă, nu au dispozitive, sau nu vor să mai declare că au dispozitive, pentru că au auzit că vor primi. Iar ei dacă îmi spun mie că au, teoretic nu mai au dreptul să ceară. Am avut copii, nu foarte mulţi, un 30%, care n-au intrat niciodată online. Pentru că nu au posibilitate, sau ei se duc efectiv la muncă. Voi avea un 50% cel puţin copii care nu vor intra din septembrie. Cum îi vom trece noi clasa pe aceia? Cum îi vom evalua? N-avem cum! Atunci nici cei care mai intră, cu chiu-cu vai, nu vor mai intra, nici ei. Ideea este că anul şcolar trecut am putut încheia nişte situaţii şcolare, pe baza notelor care le-au putut fi acordate până-n martie, ce se-ntâmplă din septembrie, dacă noi vom funcţiona numai online? Cel puţin jumătate din populaţia şcolară nu intră. Teoretic nu pot să-i trec, practic nu pot să-i las. De ce? Pentru că eu, şcoală, guvernul, autorităţile, nu i-am pus la dispoziţie mijloacele. Se ştie situaţia lor. Eu mă bazez numai pe tradiţional. Eu privesc online-ul ca o soluţie de urgenţă pe o perioadă de maximum 2 săptămâni. Acele 14 zile, cât stau în izolare“, a mai spus directorul Şcolii Brâncoveni.

La fel ca prof. Laura Sandu, şi alţi colegi susţin că şcoala online nu poate fi altceva decât un compromis, întrebându-se cum îl poţi învăţa pe un elev de şcoală pregătitoare să contureze, de exemplu, cum primeşti feed-back-ul elevilor şi ce soluţii ai pentru cei care au nenorocul fie să locuiască într-o zonă în care calitatea internetului este slabă, fie într-o familie care nu-şi permite să el cumpere un laptop.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Trei scenarii pentru anul şcolar care începe pe 14 septembrie. Autorităţile locale vor decide unde se va învăţa online

Turcan: Ne dorim ca peste jumătate dintre profesori să ştie să facă cursuri online de la 14 septembrie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările