Acuzaţii grave din unităţile sufocate de COVID-19. „Să treacă şi spitalele private la efortul ăsta“
0
Locurile insuficiente, şi nu doar la ATI, şi lipsa medicamentelor considerate salvatoare sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă responsabilii din spitalele care tratează COVID-19.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, care încă de la debutul pandemiei a rezervat un întreg corp de clădire tratării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, face din ce în ce mai greu faţă presiunii valului de pacienţi pozitivi sau suspecţi.
Spitalul tratează în continuare şi patologie non-COVID, fiind, de altfel, principala unitate sanitară către care se îndreaptă pacienţii cu alte boli din judeţ.
Presiunea celor infectaţi cu COVID-19 este însă din ce în ce mai mare, iar datele raportate zilnic de către DSP arată un număr de pozitivi în continuă creştere de la o zi la alta.
Locurile de la ATI sunt ocupate, transferul pacienţilor în stare critică este uneori imposibil, iar medicamentele considerate la acest moment salvatoare, dar care nu se găsesc în circuitul public, vin cu întârziere.
În acest context, dar mai ales în perspectiva alegerilor de luna următoare, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu (PSD), în a cărui subordonare se află Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, a acuzat, într-o declaraţie de presă făcută după şedinţa de Consiliu Judeţean, responsabilii din Ministerul Sănătăţii că distribuie în mod arbitrar medicamentele care nu pot fi cumpărate de pe piaţa liberă.
„Să nu se mai laude pe la televizor că au depozitele pline“
„Înţeleg că domnul Tătaru tot apare pe la televizor şi spune că avem spitalele pline şi nu cerem noi la timp medicamente, dar vă spun, şi o să vă arăt într-o conferinţă de presă pe care probabil o vom ţine zilele următoare, există documentele trimise la ei şi ei nu au aceste medicamente, sau acele puţine medicamente pe care le au, probabil le dau către spitalele cu care au ei anumite parti-pris-uri.
Să ştiţi că la Olt avem mulţi internaţi, ne-ar trebui o doză mare din cele două medicamente, vorbim de Tocilizumab şi Remdesivir, sunt două medicamente pe care noi nu le putem cumpăra de pe piaţa liberă, sunt două medicamente pe care numai guvernul le distribuie. Noi chiar dacă le plătim, oricum ele nu costă foarte mult, nu le au, aici e problema, nu le au. Nu sunt în stare să le procure şi doar ei le distribuie, ei hotărăsc, atât pentru unul, cât şi pentru celălalt, ce cote se alocă judeţelor. Ne-ar trebui în jur de 360 de doze din fiecare, cele două medicamente de care am spus, în momentul de faţă ne-ar trebui să tratăm pacienţii grav din SJU Slatina, în schimb, până ieri n-aveam niciunul dintre cele două medicamente“, a spus preşedintele CJ Olt.
Acesta a detaliat: „Am şi făcut un strigăt către Ministerul Sănătăţii să nu se mai laude pe la televizor că au depozitele pline, pentru că eu vă demonstrez cu hârtii solicitările noastre de-a lungul timpului, din timp, pentru aceste medicamente. După ce am făcut puţine valuri şi am sunat prin Ministerul Sănătăţii, ieri ne-au venit 42 din cele 360, care este nevoia noastră, 42 doze de Remdesivir. Atât. Celălalt medicament nici nu am primit, pentru cazurile grave pe care le-am avut la ATI, ne-am împrumutat la un alt spital din ţară, de cinci doze de Tocilizumab“, a mai spus Oprescu.
Pentru că valul de pacienţi COVID-19 care continuă să vină obligă la situaţii de avarie, s-a hotărât mutarea suspecţilor de infectare cu SARS-CoV-2 într-o clădire care, în lipsa pandemiei, ar fi fost trecută în conservare, după mutarea celor trei secţii acre funcţionau aici în alte spaţii. Pentru că saloanele pentru COVID-19 sunt însă insuficiente, aici, în clădirea aflată în celălalt capăt al oraşului, s-au amenajat 24 paturi pentru pacienţii cu forme uşoare şi medii, iar acum s-a hotărât ca tot aici să fie mutaţi şi suspecţii.
„Situaţia este una gravă, să ştiţi că lucrurile nu se îndreaptă într-o direcţie bună, capacitatea spitalului, în ceea ce priveşte capacitatea de COVID, deja este aproape de maxim, de asemenea, ieri am avut probleme cu locurile de suspecţi. (...) Aşa cum ştiţi, Spitalul Slatina nu este spital COVID, noi tratăm COVID aici, dar nu este întreg spitalul destinat COVID-ului, noi trebuie să ţinem pavilionul central şi blocul materno-infantil curate din punct de vedere al infecţiei de COVID, să putem trata toate cazurile din judeţ, de urgenţă, şi toate cazurile care vin la noi cu celelalte boli. (...) Ne-a rămas acel spaţiu gol, acolo am internat„ covizii“ uşor şi acum, după ce terminăm organizarea, încercăm să internăm şi suspecţii. Clădirile de pe Drăgăneşti sunt la limita condiţiilor normale de tratare a pacienţilor în sistemul de sănătate, pentru că de-aia am şi renunţat la ele, nu îndeplineau condiţiile. (...) Astea sunt condiţiile, ne apropiem de medicina de război, să ştiţi, în momentul de faţă. Sunt cazuri peste capacitatea spitalului, nu numai la no“, a mai spus preşedintele CJ Olt.
„O să încercăm să găsim medici din toate specialităţile“
Directorul medical al SJU Slatina, dr. Radu Ene, a confirmat la rândul său că se caută soluţii de avarie şi se va apela în continuare la cooptarea medicilor din alte specialităţi. Medicii de la Medicină Internă şi Pneumologie deja tratează pacienţi bolnavi de COVID-19 şi se va apela şi la alţi colegi, a mai spus dr. Ene.
„Numărul de personal e acelaşi, să vedem secţiile după care putem să detaşăm să acoperim personalul acolo. O să gândim din specialităţi apropiate care să meargă să susţină acolo activitatea. O să încercăm să găsim medici din toate specialităţile. Este problemă şi la UPU, pentru că şi acolo se pozitivează personal. La efortul ăsta trebuie să se angajeze toată lumea, toate specialităţile, să participe împreună la efortul ăsta colectiv. (...) Trebuie şi guvernul să fie serios şi să facă ca în Franţa, să treacă şi spitalele private la efortul ăsta. În Franţa spitalele private tratează pacienţi COVID cu forme uşoare ca să degreveze spitalele de stat, nu poate numai spitalul de stat“, a declarat directorul medical.
El a menţionat că este foarte probabil să se ajungă la situaţia în care fiecare secţie medicală a spitalului să trateze, la un moment dat, şi patologie COVID. La acest moment, pacienţii care pe lângă COVId suferă şi de alte boli sunt, în bună măsură, transferaţi către spitalul-suport de la Caracal. În condiţiile în acre acesta va atinge capacitatea maximă, se poate ajunge ca în secţiile non-COVID din spitale să fie amenajate saloane pentru pacienţii infectaţi.
Ce nu înţeleg cei aflaţi acum în prima linie în lupta pentru salvarea vieţii pacienţilor cu COVID este de ce, în lunile de acalmie, nu s-au mişcat lucrurile în sensul de a mări capacitatea de tratare a acestei patologii.
„Încă putem să nu decidem cine trăieşte şi cine moare, dar dacă continuă şi nu se iau măsuri ferme de la nivelul guvernului... De asta suntem în situaţia asta, pentru că nu au luat măsurile care se impuneau. Au avut timp luni de zile să facă spitale de campanie, să se aprovizioneze cu medicamente, cu doctori, cu... Nimic! Singura susţinere este din partea CJ, suntem noi cu Consiliul Judeţean. Capacitatea la ATI este de opt paturi, deja se lucrează pe câte 12 paturi, că nu putem să lăsăm oamenii să moară. (...) Să facă concurs internaţional, se lăudau că vin doctorii de afară. Dacă nu era PSD să crească salariile, acuma ne tratau agricultorii“, a mai spus dr. Ene.
Şefa Catedrei de radiologie a USMF din Chişinău, răpusă de COVID-19
Se încarcă comentariile...
