Secretele din „inima Sibiului“. Piaţa Mare, de la locul unde infractorii erau decapitaţi sau spânzuraţi la kilometrul zero al Capitalei Culturale Europene

Secretele din „inima Sibiului“. Piaţa Mare, de la locul unde infractorii erau decapitaţi sau spânzuraţi la kilometrul zero al Capitalei Culturale Europene

Piata Mare in anii 50, fotografie de Emil Fischer/ Foto razvanpop.ro

Cel mai cunoscut loc al Sibiului a fost, de-a lungul istoriei, târg, loc unde se făceau decapitări, parc sau loc deschis traficului rutier, iar astăzi este considerat kilometrul zero al Sibiului şi locul unde au loc cele mai importante evenimente din oraş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea Pieţei Mari începe odată cu vechile târguri care se presupune că s-au ţinut aici, undeva la sfârşitul secolului al XIII-lea. 
 
„Putem vorbi de trei etape ale existenţei sale, preexistenţa, perioada medievală şi perioada modernă, contemporană, ce vine până în zilele noastre. Conform Diplomei Andreiane de la sfârşitul secolului al XIII-lea, Sibiul avea dreptul de a ţine târg cel puţin de două ori, iar în momentul acela era nevoie de un spaţiu. Se poate presupune că primele târguri s-au amenajat la baza fortificaţiilor, în Oraşul de Sus, şi astfel s-ar fi putut naşte Piaţa Mare. Se poate vorbi de acest spaţiu ca piaţă completă la mijlocul secolului al XIV-lea, este momentul când Sibiul devine oraş. Piaţa Mare de la început era un spaţiu public deschis, era în zona bisericilor, în zona instituţiilor şi era foarte normal ca în acest spaţiu să se întâmple tot“, spune Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu.
 
 
Gravura cu Piata Mare la mijlocul secolului al XIX-lea - Foto razvanpop.ro
 
„În perioada medievală, care merge până în perioada renascentistă, putem vorbi de o Piaţă Mare laică, sunt foarte puţine instituţii, organizaţii care funcţionau în Piaţa Mare. Ne putem lega de Casa Croitorilor, care funcţiona dar a cărei faţadă era de fapt în Piaţa Mică, aceea era să spunem o instituţie, era breasla croitorilor, şi putem vorbi la sfârşitul secolului al XVI-lea de apariţia Universităţii Săseşti, care a început să funcţioneze la un moment dat în Piaţa Mare nr. 8 de astăzi. În rest toate clădirile aveau funcţia de case de familie, evident că nu orice familii, cam cele mai importante familii s-au aşezat în această piaţă. În perioada venirii habsburgilor – sfârşitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea aceştia transformă radical scopul pieţii, aceasta devine o piaţă a instituţiilor şi până astăzi funcţionează la fel”, explică istoricul Răzvan Pop.
 
Vrăjitoare arse pe rug, infractori decapitaţi sau spânzuraţi
 
Mobilierul urban din piaţă a a cunoscut de asemenea modificări specifice fiecărei perioade. „În perioada medievală, în afară de acele gropi de provizii descoperite de cercetări arheologice, exista mai mult ca sigur o canalizare incipientă şi, evident, fântâna, după care piaţa se repavează în perioada împărătesei Maria Tereza, undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea, şi în acel moment se reorganizează. Înainte de acest lucru, în Piaţa Mare exista un singur mobilier urban, statuia Cavalerului Roland.
 
„Lângă acesta era «cuşca nebunilor», acel spaţiu în care sibienii certăreţi, beţivi, oameni care comiteau infracţiuni minore erau închişi pentru o perioadă nu foarte lungă, mai mult erau expuşi oprobriului public, comunitatea fiind foarte interesată de o anumită conduită etică şi morală a cetăţenilor. Ultima mobilare habsburgică a fost de fapt construcţia statuii lui Nepomuk, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea”, adaugă istoricul Răzvan Pop. 
 
 
Decapitari in Piata Mare - Foto razvanpop.ro
 
Cel mai cunoscut loc al Sibiului a rămas însă în istorie şi pentru actele de cruzime care au avut loc aici. În piaţă au fost arse pe rug femeile considerate vrăjitoare, iar cei care săvârşeau diferite fărădelegi, de la furturi până la comploturi, erau decapitaţi sau spânzuraţi. Eşafodul se presupune că ar fi fost amplasat undeva în mijloc, spre Universitatea Săsească şi Casa Haller. 
 
Transformată în parc de comunişti
 
O altă etapă importantă în evoluţia Pieţei Mari este cea din anii comunismului când, din dorinţa ca oamenii să nu aibă un loc unde să se poată strânge în eventualitatea unor mişcări antiguvernamentale, s-a decis transformarea spaţiului deschis din centrul Sibiului într-un parc.  
 
„Tot ce era a fost demolat şi îndepărtat, şi a fost creat acel parc pe care sibienii şi-l amintesc totuşi cu plăcere. În anii 80 se recurge la o nouă reconfigurare a pieţii, se elimină acest parc şi devine un spaţiu gol, prost amenajat în care se adaugă un singur mobilier urban, o statuie a lui Gheorghe Lazăr. Vorbim de un spaţiu gol în care se circula şi cu maşina”, spune istoricul Răzvan Pop. 
 
 
Mars in Piata Mare in anii 30 - Foto razvanpop.ro
 
În 1989, Piaţa Mare este locul în care izbucneşte Revoluţia de la Sibiu, oraşul din inima Transilvaniei fiind al doilea din ţară, după Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul celor care şi-au pierdut viaţa. Astăzi, locul unde a început Revoluţia este marcat printr-o placă comemorativă şi în fiecare an pe 22 decembrie aici au loc manifestări de comemorare. 
 
 
Piata Mare in anii 90 - Foto razvanpop.ro
 
Kilometrul 0 al Sibiului
 
Piaţa Mare a intrat într-un amplu proces de reabilitare odată cu definirea programului Sibiu Capitală Culturală Europeană. „În anul 2004, în a doua jumătate, piaţa a început să fie săpată coerent, s-a finalizat undeva în 2006, atunci s-a schimbat tot, de la canalizare la pavaj, mobilier, stâlpi de iluminat, bănci. Se reconstruieşte fântâna după modelul celei interbelice, se marchează în sol elementele de arheologie descoperite, statuia lui Gheorghe Lazăr este refăcută şi apare fântâna din mijlocil Pieţii care are o configuraţie modernă”, mai spune istoricul Răzvan Pop. 
 
 
Astăzi, în Piaţa Mare au loc cele mai importante evenimente incluse pe Agenda Culturală a Sibiului, şi tot aici se ţin diferite festivităţi: Piaţa Mare este şi locul de pornire pentru marşurile de protest ale sibienilor.  
 
Momente din istoria Pieţei Mari, aşa cum apar în „Cronica oraşului Sibiu” scrisă de Emil Sigerus:
                                
1550 Stâlpul de piatră al infamiei este instalat în Piaţa Mare
 
1556 Incendiu de mari proporţii, 556 de clădiri ard, 81 de oameni pier, populaţia se răscoală şi îl omoară pe judele regesc Johannes Roth socotindu-l promotor al incendiului, 3 conducători ai răscoalei sunt decapitaţi în Piaţa Mare. 
 
1558 Se termină pasajul din Piaţa Mare spre pajişte
 
1582 Pacea încheiată între Bathory şi ţarul rus este sărbătorită în Piaţa Mare
 
1584 În Piaţa Mare este instalată prima fântână cu ţevi
 
1653 Văduva comitelui Seraphin este acuzată de vrăjitorie şi arsă pe rug
 
1675 Sunt arse pe rug două vrăjitoare. O femeie care a comis adulter cu un student este decapitată, studentul este surghiunit din oraş
 
1678 Sunt arse pe rug şase vrăjitoare, un ucenic este spânzurat pentru furt
 
1680 Doi trompetişti sunt decapitaţi sub acuzaţia de desfrâu şi crimă. Un servitor este ars pe rug sub acuzaţia de sodomie
 
1684 Un bărbat care şi-a sugrumat soţia este decapitat
 
1687 Generalul imperial Karaffa intră cu trupele în oraş, aduce artileria grea şi instalează o spânzurătoare în Piaţa Mare
 
1702 În Piaţa Mare este executat prin spânzurare un soldat dezertor
 
1703 Are loc executarea comitelui saşilor Johann Sachs von Harteneck. Locotenentul căpitan Fischer este decapitat în Piaţa Mare sub acuzaţia de a fi instigat la răzvrătire
 
1704 În Piaţa Mare sunt executaţi, prin spintecare în patru, cinci muşchetari dezertori şi şapte prin spânzurătoare
 
1724 Magistratul oraşului face cunoscut că cei care tulbură noaptea liniştea publică vor fi expuşi în timpul zilei în cuşca nebunilor din Piaţa Mare. 
 
1726 Într-un cadru festiv se aşează piatra de temelie pentru biserica iezuită din Piaţa Mare
 
1733 Este sfinţită biserica romano-catolică din Piaţa Mare
 
1734 Generalul comandant contele Wallis ridică în Piaţa Mare statuia lui Nepomuk
 
1741 Pentru măcelarii din Răşinari şi Poplaca sunt amenajate standuri pentru vânzarea produselor în Piaţa Mare
 
1757 Cuşca pentru nebuni este mutată din Piaţa Mare în Piaţa Mică
 
1769 Se deschide teatrul în casa baronului Moringer din Piaţa Mare
 
1783 Este înlăturat stâlpul infamiei din Piaţa Mare
 
1798 Pielarul Anton Filek face un umbrar din fier forjat pentru fântâna din Piaţa Mare
 
1862 Se instalează cinci lămpi şi un grilaj de fier în jurul statuii lui Nepomuk în Piaţa Mare
 
1868 În faţa bisericii romano-catolice din Piaţa Mare se plantează tei
 
1915 În Piaţa Mare sunt expuse tunuri ruseşti şi sârbeşti capturate
 
1919 Sărbătoarea ortodoxă a apei sfinţite este celebrată cu mare fast în Piaţa Mare. Se celebrează sărbătoarea naţională a românilor. 
 
1920 Premierul Averescu soseşte în oraş şi ţine un discurs în Piaţa Mare
 
1921 Depunerea jurământului militar de către recruţi are loc prima oară în Piaţa Mare.
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
Savantul transilvănean născut la Sibiu a rămas cunoscut în istorie drept părintele navigaţiei spaţiale, cercetările sale în domeniu fiind recunoscute şi apreciate în întreaga lume.
 
 
Cârţişoreanul rămas şi azi o legendă a avut o viaţă plină de peripeţii în America. Cu banii strânşi a dezvoltat acasă afaceri bănoase şi a fost primar în satul lui timp de patru mandate.
 
 
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările