Scandalul ATI COVID Sibiu: de ce au schimbat procurorii încadrarea juridică a faptelor

Scandalul ATI COVID Sibiu: de ce au schimbat procurorii încadrarea juridică a faptelor

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu Foto Adevărul - sursa Facebook SCJU Sibiu

În luna martie a acestui an, la Sibiu izbucnea un scandal fără precedent în urma dezvăluirilor şocante făcute de un fost cadru sanitar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) despre neregulile din Secţia ATI COVID.

O asistentă medicală a mărturisit, sub protecţia anonimatului, că pacienţii infectaţi cu SARS - CoV-2 erau legaţi şi sedaţi în momentul în care aveau atacuri de panică, pentru a nu se mai agita şi a-şi provoca leziuni, dar şi ignoraţi de către cadrele medicale.
 
În urma acestor dezvăluiri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a deschis un dosar penal pentru omor calificat, în urma unei sesizări din oficiu, prin care s-a reţinut că personalul medical „cu intenţie, nu administrează tratamentele corespunzătoare afecţiunilor pe care persoanele internate pe secţia respectivă le au, ci le administrează doar anestezice şi sedative, aspect care duce la moartea marii majorităţi a pacienţilor astfel trataţi”. Conducerea spitalului a negat toate acuzaţiile.
 
La începutul lunii decembrie, procurorii au anunţat că au schimbat încadrarea juridică în acest dosar, din omor calificat în ucidere din culpă, cu 13 capete de acuzare, urmare a plângerilor penale făcute de familiile celor decedaţi, care au reclamat neglijenţa medicală.
 
Ion Veştemean, prim-procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu; Foto Turnul Sfatului
 

„Nu este exclusă neglijenţa medicală”

 
La momentul izbucnirii scandalului, mortalitatea în Secţia ATI COVID de la Sibiu depăşea de luni întregi 75%. „Din disperare că rămân fără aer, au devenit agitaţi şi şi-au rupt branulele, legăturile”, povestea cadrul sanitar mărturisind, în acelaşi timp, şi că pacieţii sunt „sedaţi până la moarte”. Procedura de intubare era, de asemenea, o altă problemă semnalată de către asistentă.
 
În urma dezvăluirilor, au început o serie de controale interne şi anchete. Activitatea Secţiei ATI COVID a SCJU Sibiu a fost analizată şi de o echipă de audit clinic intern, precum şi de către Consiliul Etic şi Consiliul Medical al spitalului. O lună mai târziu, potrivit concluziilor acestora nu au fost identificate decât „erori cu caracter procedural”. Dezvăluirile erau considerate denigratoare, scopul acestora fiind doar să jignească, să calomnieze, să blameze şi să defăimeze personalul, dar şi să inducă în eroare opinia publică prin răspândirea de informaţii de natură să prejudicieze imaginea personalului medical precum şi imaginea SCJU Sibiu. În acelaşi timp, erau considerate încălcări grave ale codului de etică şi deontologie profesională, motiv pentru care fosta angajată a fost ameninţată în mod direct că va rămâne fără drept de practică.
 
La aproximativ opt luni de la declanşarea acestui scandal, procurorii sibieni au stabilit că acuzaţia de omor calificat nu se justifică. „Nu a rezultat că pacienţii internaţi pe Secţia ATI COVID a SCJU Sibiu au decedat ca urmare a unor acţiuni săvârşite cu intenţie directă sau indirectă de personalul medical al acestei instituţii”, dar nici „nu a fost exclusă posibilitatea ca aceste decese să fi survenit ca urmare a unor neglijenţe medicale”, a explicat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veştemean, recunoscând că toate cele 13 dosare au fost deschise sub suspiciunea de ucidere din culpă.
 

Vă mai recomandăm şi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările