Unde poţi vedea bolta cerului de la 200 de metri sub pământ. Cel mai mare Planetariu din România se află într-o mină de sare

Cel mai mare planetariu din România cu un ecran tip cupolă pe care sunt realizate proiecţii cu tehnologie de ultimă generaţie (rezoluţie 4K), se află la 208 metri sub pământ, în Salina Slănic Prahova. Ecranul sferic cu un diamentrul de 16 metri şi o înălţime de 10 metri redă pasionaţilor de astronomie senzaţia că se află într-o navă şi călătoresc în Unviers.

Spectacolele oferă o prezentare interactivă a ”cerului de sub pământ”, cum explică Dragoş Braşov, investitorul român care a adus la Slănic un nou obiectiv turistic. Planetariul este amplasat în mina turistică ”Unirea” şi este funcţional încă de anul trecut.  

 Simulatorul de ultimă generaţie permite turiştilor ”imersiunea” în interiorul unu roi globular, sau explorarea  suprafaţei Lunii, observarea munţiilor Carpaţi de pe Lună, planetelor şi sateliţilor naturali. O altă atracţie sunrt proiecţilie full-dome, adică o imagine care acoperă întreaga cupolă şi care lasă senzaţia spectatorului că se află într-o călătorie printre stele şi planete.

”Spre deosebire de cinamatograful clasic, unde spectatorul se limitează la un ecran drept şi se uită la acţiune într-un dreptunghi, în cazul proiecţiei full-dome, imaginea te înconjoară pur şi simplu, dându-ţi un efect pregnat de 3D şi chiar senzaţia că tu călătoreşti prin acel spaţiu ca şi când ai fi într-o navă”, explică Dargoş Braşov.

 Cel mai mare Planetariu din România are o capacitate de până la 200 de spectatori, este o investiţie privată, realizată cu fonduri europene. Un bilet la Planetariu costă între 10 şi 20 lei, la care se adaugă taxa pe care turiştii o achită pentru a pătrunde în salină. Copiii sub trei ani au acces gratuit la spectacolele în Planetariu.

Pasionat de astronomie, Dragoş Braşov intenţionează să organizeze în acest an un eveniment special la Salina Slănic şi implicit la Planetariu, dedicat celebrării a 50 de ani de la succesul misiunii Apolo 11, când omul a păşit pentru prima dată pe Lună. La eveniment vor fi invitaţi pasionaţi în domeniu, dar şi specialişti renumiţi precum Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic şi dr. astronom Magdalena Iolanda Stavinschi, fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române.

Planetariul de sub pământ este doar o etapă a întregului proiect coordonat de investitorul român. Tot la Slănic va fi amenajat, de data aceasta la suprafaţă, cel mai mare observator astronomic din România şi un centru de cercetare.

”La Slănic încercăm să realizăm un complex de cercetări educaţional de excelenţă în astronomie, astrofizică respectiv de cercetare spaţială şi a Universului cu un muzeu în aer liber, similar celui de la NASA, cu navete, cu machete, expuse de data aceasta la suprafaţă. Pe un platou din zonă, care face legătura între Slănic şi Vălenii de Munte, aflat la o altitudine de aproximativ 600 de metri, vom monta, în această toamnă, un observator astronomic. Avem deja telescopul principal. Astfel, turiştii care vin la Planetariu vor avea posibilitatea să studieze live cerul”, a precizat Dragoş Braşov.

Prin această investiţie privată, dar cu ajutorul fondurilor europene, Slănicul are şansa să se transforme într-o atracţie turistică şi pentru pasionaţii de astronomie, nu doar pentru pacienţii cu afecţiuni respiratorii, clienţi fideli ai Salinei. În plus, de când planetariul a fost montat în interiorul salinei, numărul turiştilor a crescut considerabil. Zilnic, în medie, doar pentru Planetariu, plătesc bilete câteva sute de persoane.

Conform contractului, Planetariul are aprobare să rămână în mina de la Slănic până în data de 30 mai, dar atât reprezentanţii SALROM, cât şi proprietarul ”cerului de sub pământ” intenţionează să prelungească proiectul cel puţin până la finalul anului.