Povestea neştiută a pivniţelor regale de la Azuga, unde se produce şampanie românească de peste 120 de ani

Povestea neştiută a pivniţelor regale de la Azuga, unde se produce şampanie românească de peste 120 de ani

Cramele din Azuga funcţionează fără întrerupere din 1892. FOTO Adevărul Ploieşti

În urmă cu peste 120 de ani, la Pivniţele Rhein&Cie Azuga a început să se scrie istoria celei mai vechi crame din România unde se produce fără întrerupere vin spumant dupa metoda tradiţională, champenoise. Aici s-a născut Rhein Extra, cea mai veche marcă românească de vin spumant, care a fost servită în cadrul ceremoniei de încoronare a Regelui Ferdinand I de la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ascunsă în capătul unei poteci largi şi umbroase şi încadrată de versanţi spectaculoşi, Pivniţa Rhein&Cie Azuga este un popas pentru corp şi suflet în orice anotimp al anului. Nu degeaba, în adolescenţă, regele Mihai îşi făcea des apariţia, pe motocicletă, în curtea cramelor, pentru a lua provizii din pivniţe sau doar pentru a se relaxa în decorul superb din jurul cramei.

În mod paradoxal, pivniţele le sunt cunoscute mai mult americanilor, japonezilor sau olandezilor – curtea este mereu plină de turişti străini - decât românilor, dar, cu atât mai mult, povestea lor sporeşte surpriza celor care se încumetă să descopere crama.

Pivniţe speciale şi metode pe măsură

Construite la suprafaţă, cu pereţi dubli şi ventilaţie naturală, cramele de la Azuga au fost fondate în 1892 de un german al cărui nume îl poartă şi astăzi, Rhein. Interiorul favorizează dezvoltarea mucegaiului negru, vizibil pe pereţi, benefic pentru menţinerea unui microclimat şi temperaturi constante care oferă condiţiile propice pentru producerea şi învechirea vinului spumant. Acesta fermentează în sticle şi este răsucit manual pe stative.

O vizită în crame este o lecţie pe viu a întregului proces de fabricare al celebrului spumantul  Rhein, roz sau alb, de la odihna de câteva luni a sticlelor pe stative până la astupare.

Sticlele de vin spumant stau câteva luni pe stative şi sunt răsucite manual. FOTO Adevărul Ploieşti

Recunoaşterea oficială a spumantului Rhein Extra a venit încă din 1906, când acesta a obţinut cea mai mare distincţie la “Expoziţia Generală Română”, iar în 1920, Rhein Extra a devenit spumantul oficial al Curţii Regale. Acesta s-a confundat cu momentele importante ale regalităţii, fiind servit în cadrul ceremoniei de încoronare a Regelui Ferdinand I de la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922.

Astfel, Pivniţele Rhein Azuga reprezintă cel mai vechi loc din ţară în care se produce, fără întrerupere, de 123 de ani, vinul spumant dupa metoda tradiţională, champenoise.

Cramele, furnizor al Casei Regale şi în prezent

După naţionalizarea din 1948, cramele din Azuga au intrat în proprietatea statului, dar după Revoluţie, cramele Rhein au redevenit furnizorul oficial al Casei Regale de România pentru vin liniştit şi pentru vin spumant, momentul festiv fiind onorat chiar de Regele Mihai. Titlurile au fost reînnoite în 2013.

Titlul de Furnizor al Casei Regale Române este oferit ca semn de recunoaştere şi apreciere a Casei Regale pentru calitatea deosebită a produselor, dar şi pentru continuarea tradiţiei şi calităţii meşteşugului românesc prin aducerea înapoi din istoria secolului trecut a culturii gastronomice şi ospitalităţii româneşti.

În anul 1998, Halewood International Ltd, cea mai mare companie independentă în domeniul producerii şi comercializării de băuturi din Marea Britanie, a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al Vinalcool Prahova SA, fondată în 1949, inclusive cramele din Azuga, luând naştere societatea Cramele Prahova, al cărui nume a fost schimbat, în 2005, în Cramele Halewood. Anual, sub brandurile Rhein Extra şi Prahova Valley, se produc aproximativ 200.000 de sticle de vin spumant.

La crame vă puteţi răsfăţa şi acum cu spumantele fine, care pot fi degustate, însoţite de specialităţi de brânză cu mucegai şi boabe de struguri, dar şi cu mâncarea foarte bună de la restaurantul din curtea pivniţelor.
Experienţa poate fi completată cu o seară la crame, în una din cele 12 camere ce poartă nume celebre de soiuri de vin - Chardonay, Sauvignon sau Rieslieng.

Mai puteţi citi

Ploieştiul, printre primele oraşe din lume cu o Statuie a Libertăţii, alături de New York şi Paris. De ce îi spuneau ploieştenii „Madam Grigorescu“

Lacul misterios din Bucegi care apare după moartea unui om. Apa bizară iese la suprafaţă doar câteva zile pe an, cerând viaţă de om

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: