Poiana Regală şi stâncile Franz Joseph, locurile preferate de Carol I şi Regina Maria pentru plimbări şi petreceri câmpeneşti

Poiana Regală şi stâncile Franz Joseph, locurile preferate de Carol I şi Regina Maria pentru plimbări şi petreceri câmpeneşti

Poiana Regală, o pajişte alpină cu privelişti spectaculoase. FOTO Dana Mihai

Două dintre cele mai frumoase locuri din Sinaia, cu privelişti spectaculoase, Poiana Regală şi stâncile Franz Joseph, au fost locuri preferate de monarhii României pentru plimbări şi petreceri câmpeneşti organizate pentru înalţii oaspeţi ai Casei Regale. Despre stâncile Franz Joseph se spune că însuşi regele Carol I a venit aici cu împăratul Austro-Ungariei, pentru a-i arăta toată Valea Prahovei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Două destinaţii mai puţin cunoscute de turişti, deşi accesul este relativ uşor pe jos sau cu maşina, Poiana Regală şi stâncile Franz Joseph sunt, pentru cei care au inspiraţia să ajungă la ele, descoperiri care îţi taie răsuflarea.

Poiana Regală sau Stâna Regală este, de fapt, o pajişte alpină, situată la 1270 de metri, a cărei unicitate este dată de priveliştea excepţională asupra masivului Bucegilor, de la Furnica până abruptul Caraimanului. Locul a fost descoperit de regele Carol I şi a făcut parte din Domeniile Regale, de unde şi numele „regal“ al locului.

În zona poienii existau grajduri, o cireadă de 60-70 de vaci selecţionate, de rasă nemţească, locuinţele angajaţilor şi o cabană mică în stil austriac.

Datorită priveliştii spectaculoase, a liniştii desăvârşite, care îmbie la contemplare şi meditaţie, aerul tare şi rarefiat, poiana era destinaţia favorită a plimbărilor membrilor Casei Regale, pe jos, pe aşa numita Poteca Regală care pleacă din spatele Castelului Peleş, sau călare. Aici erau ospătaţi, la serbări câmpeneşti, înalţii oaspeţi ai regilor României cărora le erau astfel prezentate tradiţiile, obiceiurile, oamenii locului şi mâncărurile specifice. Unul dintre cele mai importante ospeţe din Poiana Regală a fost cel dat la aniversarea semicentenarului Castelului Peleş, în 1933.

Tot în Poiana Stânii, în 1934, regele Carol al II-lea a adus din comuna mureşeană Maioreşti, o bisericuţă din lemn de secol XVII. Aceasta a fost însă strămutată în 1951, la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol.

Zona a fost extrem de iubită şi de Regina Maria care a construit în pădurea de aici, în 1897, pe când era doar tânăra principesă Maria a României, o casă construită în copaci. „Cuibului Princesei“ sau „Juniperus“, cum se numea căsuţa din copaci a Mariei, a fost distrusă de o furtună puternică după Primul Război Mondial.

Prinţesa îşi primea aici proprii ei musafiri, printre preferaţi aflându-se fraţii Waldorf şi Pauline Astor, însă, de-a lungul timpului, s-au bucurat de priveliştea din ,,Cuibul Princesei” şi alţi oaspeţi, printre care cei mai importanţi au fost surorile Mariei, prinţesele Victoria Melita, Alexandra, Beatrice, fratele principesei, Alfred de Edinburg, marii duci ai Rusiei Boris şi Andrei, Ferdinand al Bulgariei cu soţia sa Maria-Louisa, arhiducele Franz Ferdinand şi Sofia Chotek, Charlotte şi Bernhard von Meiningen, feldmareşalul von Beck.

A reintrat în circuitul turistic după Revoluţie

În timpul comunismului, Poiana Regală a fost folosită exclusiv de familia Ceauşescu şi protipendada regimului, motiv pentru care a căzut în uitare ca destinaţie turistică.

Cabana din Poiana Regală, un loc unde îţi poţi încărca bateriile. FOTO Dana Mihai

A fost redescoperită după Revoluţie, iar acum, poiana are acelaşi farmec ca odinioară. De asemenea, la cabană se poate înnopta şi se poate mânca foarte bine, de la preparate tradiţionale până la mâncăruri vânătoreşti şi specialităţi, precum ciorbă şi friptură de mistreţ, borş de oaie, labă de urs, friptură de cerb, prepeliţe vânătoreşti sau salată de bureţi muraţi. 

Traseul de aproximativ 3,5 km către Poiana Stânii porneşte din zona parcului Dimitrie Ghica din Sinaia, după treptele care pornesc din faţa gării, şerpuieşte pe strada Furnica, trece de Mănăstirea Sinaia, urmează drumul către Cota 1400şi se desprinde la dreapta, marcaj bandă albastră, după Centrul de pregătire al Jandarmilor Montani.

Şi accesul auto este uşor, sunt indicatoare pe traseu şi, potrivit administratorilor de la cabana Stâna Regală, „se poate urca cu orice tip de maşină, fiind puţin mai problematic pentru Ferrari, Lamborghini sau Bugatti...“

Se poate ajunge şi pe Poteca Regală, amenajată din piatră cubică şi balustrade din lemn, pe timpul lui Carol I, un traseu extrem de frumos, care merge prin pădure. Trăinicia lui, chiar şi în aceste vremuri, este încă o dovadă a calităţii lucrărilor realizate pe Domeniul Regal din Sinaia.

Stânca Franz Joseph, vizitată de împăratul Austro-Ungariei

În imediata apropiere a cabanei, pe drumul din pădure sunt şi stâncile Franz Joseph, uşor de recunoscut după amenajarea cu paltforme, scări şi balustrade. Stânca principală, aflată la 1299 metri altitudine, poartă numele împăratului Austro-Ungariei la dorinţa lui Carol I.

Stânca Franz Joseph. FOTO Dana Mihai

Franz Joseph a vizitat Sinaia în 1896, făcând o mulţime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuseţea şi bogăţia Peleşului. Se pare că însuşi regele Carol I a venit aici cu împăratul pentru a-i arăta sălbăticia şi măreţia zonei.

Stâncile sunt unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere de pe Valea Prahovei. Panorama înaltă oferă o privelişte ameţitoare asupra întregii văi, între Poiana Ţapului şi Sinaia. În vârful stâncii este amenajat şi un teleobiectiv.

Vă mai recomandăm

Peleşul, visul nebunesc al lui Carol I. Construcţia palatului a durat 39 de ani şi a costat 198 milioane de dolari, plătiţi prin sacrificiul financiar al monarhului

Scandal amoros la Peleş, în anul 1882. Întâlnirile nocturne ale doi diplomaţi belgieni cu domnişoarele de onoare au generat un incident internaţional
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: