Escrocii şi naivii şi-au dat întâlnire în Prahova. Top 10 metode universale care golesc buzunarele credulilor

Escrocii şi naivii şi-au dat întâlnire în Prahova. Top 10 metode universale care golesc buzunarele credulilor

Vârstnicii sunt victime predilecte ale escrocilor. FOTO Adevărul

Pornind de la un caz recent, al unei femei păcălită de o „ghicitoare“ cu 500 de lei şi bijuteriile din aur, poliţiştii din Prahova au considerat că ar fi utilă o nouă lectură a celor mai ingenioase metode folosite în ultimii ani de către escroci pentru a-şi deposeda victimele de bani şi bunuri

La jumătatea lunii februarie, o femeie dintr-o comună din apropierea Ploieştiului a rămas fără 500 de lei, un inel şi o pereche de cercei din aur, după ce a fost abordată de o necunoscută care i-a garantat că-i poate prezice viitorul.

„Ghicitoarea“ i-a cerut femeii banii şi bijuteriile, care le-a înmânat de bună-voie, le-a introdus într-o batistă pe care a înnodat-o la capete şi pe care apoi a introdus-o în geanta părţii vătămate, spunându-i să nu o deschidă până la domiciliu. Acasă, în mod evident, păcălita a constatat că în locul banilor şi bijuteriilor se aflau mai multe bucăţi din hârtie, precum şi două ghiuluri confecţionate dintr-un material ordinar.

„Ghicitoarea“, de loc de Mizil, în vârstă de 32 de ani, a fost prinsă de poliţişti şi este cercetată pentru înşelăciune.

Profilul escrocilor

Poliţiştii de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul I.P.J. Prahova au întocmit şi un profil al escrocilor lipsiţi de scrupule. În ultimii ani, nu puţine au fost cazurile în care aceştia au acţionat în judeţ, lăsând victimele fără toţi banii din casă.

Riscuri mari, câştig maxim posibil, într-un timp scurt“ este principiul de bază al celor care comit infracţiunile de înşelăciune.

În „branşă“, se disting două tipuri: cei care preferă utilizarea telefonului şi a mijloacelor de comunicare electronică şi cei care preferă contactul „faţă în faţă” cu victimele lor.

Escrocii de la telefon

Cei din prima categorie solicită, de obicei, sume mari sau foarte mari de bani, determină viitoarea victimă să facă o serie de demersuri în locuri diferite sau în aceleaşi locuri, dar în mod repetat, generând stres şi, implicit, dorinţa acesteia de a scăpa cât mai repede de stres, astfel că se conformează. Solicitările escrocilor sunt scurte în exprimare şi credibile, dar cererile sunt aproape imposibile: sume foarte mari de bani livrate într-un timp foarte scurt.

Utilizarea telefonului şi a mijloacelor de comunicare electronică elimină posibilitatea ca escrocul să fie recunoscut de către partea vătămată, îi permite escrocului să mintă credibil şi, mai nou, se folosesc de emoţiile, afectele şi vulnerabilităţile victimelor lor prin simpla auzire a vocii şi prin câteva afirmaţii prin care „victimele sunt luate la descusut”.

Folosind puternice imagini emoţionante de genul „copilul dvs a avut un accident grav”, ele frâng vigilenţa şi „dizolvă” orice raţionament logic al victimelor. De multe ori, victimele merg şi depun bani în cont sau efectuează plăţi în contul escrocului.

Scenariile pe care le folosesc sunt foarte plastice, sugestive şi descriu moduri „normale” de acţiune.

Escrocii care îşi abordează personal victimele

Aceştia sunt maeştri ai disimulării, ai ascunderii şi transformării emoţiilor, se controlează foarte bine emoţional, vorbesc mult şi despre multe, după caz.

Îşi planifică în cele mai mici detalii acţiunile şi nu pleacă la drum fără un plan de urgenţă. Nu cer mult, dar o fac foarte credibil, sub masca inocenţei şi a bunei-credinţe.

Folosesc din plin comportamentul non-verbal (aspectul vestimentar, privirea şi gesturile) pentru a trece drept credibili.

De obicei, sunt preocupaţi de două lucruri: să intre în vorbă cu viitoarea victimă şi să vorbească mult cu viitoarea victimă. Timpul acesta este folosit pentru a identifica ”veriga slabă” a viitoarei victime, a gândi şi re-gândi scenariul pentru a păcăli victima.

Se folosesc de orice este „vizibil“ şi perceptibil cu ochiul liber: orgoliul, dorinţa de lux, deficienţele fizice, vârsta, oboseala, neatenţia, graba etc. Când circumstanţele nu le sunt favorabile, se retrag „fără zgomot”.

Topul metodelor şi cazuri reale de înşelăciuni din Prahova 

1. Încrederea oarbă

Un bărbat din Ploieşti care a vrut să vândă un laptop, s-a întâlnit pentru tranzacţie, în zona Gării de Sud Ploieşti, cu un tip pe care îl cunoscuse cu o zi în urmă şi care îi promisese că îl va ajuta în vânzarea laptopului. Deşi nu cunoştea identitatea acestei persoane, la solicitarea acesteia, bărbatul l-a însoţit la o adresă unde i-a înmânat laptop-ul, acesta părăsind apartamentul cu menţiunea că va merge la o vecină să îi vândă laptopul şi că va reveni, lucru care nu s-a întâmplat. Păcălitul a aşteptat degeaba să-şi primească banii.

2. Premiile fictive. Bonus, bătaia de joc

Un prahovean a fost determinat telefonic de către o persoană necunoscută să depună printr-o firmă de transfer de bani, sumele de 950 lei, respectiv 1.335 lei, sub pretextul obţinerii unui premiu în valoare de 10.000 euro. Bărbatul s-a conformat, apoi a fost chemat să aştepte lângă o unitate bancară „livrarea“ premiului. După câteva ore de stat lângă bancă, bărbatul s-a prezentat la Poliţie şi a depus reclamaţie.

3. Schimbarea banilor

Un agent de vânzări al unei firme de telefonie a fost înşelat cu suma de 400 de lei de o persoană necunoscută. Fapta s-a petrecut astfel:  la un moment dat, în magazin a intrat o persoană de sex masculin care i-a solicitat să îi schimbe 5 bancnote a 200 lei în 10 bancnote a 100 lei, lucru pe care partea vătămată l-a acceptat. Imediat după efectuarea schimbului, persoana în cauză s-a răzgândit, fapt pentru care a restituit părţii vătămate suma de 1000 lei (în bancnote a 100 lei), primind înapoi cele 5 bancnote a 200 lei şi i-a solicitat să îi schimbe numai o singură bancnotă de 200 lei în 4 bancnote a 50 lei.

Partea vătămată, fără a verifica suma restituită de autor, i-a schimbat acestuia suma de 200 lei. Ulterior, vânzătorul a constatat că, în urma primului schimb, necunoscutul i-a restituit 600 de lei, în loc de 1000.

4. Maşinile de cusut Singer

Este o metodă extrem de cunoscută, dar în plasa ei a picat şi o femeie care a citit un anunţ la intrarea pe scara blocului prin care se făcea cunoscut faptul că o persoană colecţionar german cumpără maşini de cusut mărci germane contra sumei de 35.000 – 40.000 euro, cu plata pe loc pentru contact fiind indicat un număr de telefon.
Înşelăciunea a funcţionat după tiparul cunoscut: persoana păcălită a fost determinată să achiziţioneze încă o maşină – pereche, pentru 10.000 de lei, după care a fost nevoită să se adreseze Poliţiei. „Germanul“ nu a mai fost de găsit.

5. Cartelele reîncărcabile

De data aceasta, unui „câştigător“ al unui premiu de la jocul Bingo i s-a solicitat în repetate rânduri, ca, pentru a intra în posesia premiului în valoare de 130.000 lei, să cumpere mai multe cartele reîncărcabile de telefonie mobilă în valoare de 3.600 lei.
Acesta a acceptat şi a cumpărat cartelele transmiţând codurile de reîncărcare la numerele de telefon care i s-au comunicat. A aşteptat şi el livrarea premiului la o unitate bancară, după care a ajuns la Poliţie. 

6. În numele Domnului

Sub pretextul acordării unui ajutor spiritual, o femeie milostivă a fost determinată telefonic să depună în două tranşe suma de 500 lei pe numele unei persoane fizice, la un oficiu poştal. Restul poate fi intuit.

7. Nepotul primarului/ministrului etc

Un bărbat a fost abordat de un tânăr necunoscut care s-a prezentat ca fiind nepotul unui primar dintr-o comună prahoveană. S-au „împrietenit“ şi au mers împreună la un magazin de optică medical. Apoi ar fi urmat să plece împreună spre respectiva comună.

După ce partea vătămată şi- a luat ochelarii, tânărul i-a cerut cu împrumut o sumă de bani pentru a cumpăra medicamente pentru acel primar, 50 de lei şi 40 de euro. Escrocul a luat banii, l-a rugat pe bărbat să-l aştepte să schimbe banii pentru a cumpăra medicamente şi a plecat în direcţia unei bănci. Păcălitul s-a prezentat după o jumătate de oră la Poliţie.

8. Chilipirul

Un bărbat care a vrut să achiziţioneze un autoturism de pe un site dedicat a găsit un anunţ prin care se oferea spre vânzare un auto marcă germană care corespundea cerinţelor sale. A contactat prin mail vânzătorul, un „cetăţean german“.

În urma negocierilor purtate, partea vătămată a fost de acord să trimită în nume propriu, suma de 2.400 euro în Germania, printr-o firmă de intermediere financiară, după care a plecat în această ţară cu scopul de a încheia tranzacţia.

Aflându-se pe teritoriul Germaniei, partea vătămată a încercat să-l contacteze pe vânzător, dar acesta nu a mai răspuns la telefon. 

9. Pachetul pentru altcineva

Pe scara unui bloc s-a prezentat un bărbat necunoscut, care fără a se prezenta, sub pretextul că are un pachet în care se află un contor de apă, pe care urma să-l dea preşedintelui asociaţiei de locatari, i-a solicitat unei femei suma de 880 lei, pentru contravaloarea pachetului, sumă pe care aceasta urma să o recupereze de la preşedintele asociaţiei.

În urma verificării pachetului, după ce i-a dat banii bărbatului respectiv, şi acesta a plecat, în pachet a găsit un aparat DVD distrus.

10. Metoda accidentul, mai multe variante

Un bărbat a fost sunat de către o persoană care s-a recomandat avocat internaţional din Bucureşti, şi care i-a solicitat telefonic suma de 2.000 lei, pentru a despăgubi partea vătămată a unui accident de circulaţie produs de fiul său aflat în Spania.

După depunerea sumei de bani, presupusul avocat l-a contactat pe reclamant, pe telefonul mobil, folosind un număr ascuns şi i-a solicitat reclamantului să-i comunice codul tranzacţiei financiare.
Ulterior, reclamantul a luat legătura telefonic cu fiul său în Spania, constatând faptul că acesta nu a fost implicat în niciun accident rutier şi nu cunoaşte detalii despre tranzacţia efectuată.

În acelaşi mod, o femeie a fost contactată pe telefonul fix de către o persoană cu voce masculină, care s-a recomandat că se numeşte „Vasile“, domiciliat în Bucureşti. Acesta, sub pretextul că fiul femeii ar fi suferit un accident şi este pasibil de închisoare, i-a solicitat să depună într-un cont bancar suma de 6.000 lei, sumă necesară ca fiul acesteia să nu fie arestat.  Deşi nu cunoştea identitatea acelei persoane, femeia s-a deplasat la sediul băncii din Prahova, unde a depus suma solicitată într-un cont, pe numele indicat.

Întorcându-se la domiciliu, a fost din nou contactată telefonic, iar „Vasile“ i-a solicitat din nou încă 6.000 lei, întrucât suma trimisă anterior nu a fost suficientă.
Femeia s-a deplasat din nou la sediul bancii din Ploieşti unde a depus suma de 6.000 lei, în acelaşi cont, pe acelaşi nume. Abia seara, după ce femeia s-a dus acasă la fiul său, şi-a dat seama că a fost victima unei înşelăciuni.

Infracţiunea de înşelăciune se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările