Cât de periculoase sunt rachetele antigrindină pentru culturile agricole: „Auzisem că provoacă şi mana la roşii”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rachete antigrindină FOTO Ministerul Agriculturii
Rachete antigrindină FOTO Ministerul Agriculturii

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină, se arată într-un comunicat remis presei de Liga Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România.

Producătorii agricole prahoveni sunt de părere că sistemul anti-grindină, deşi a fost conceput pentru diminua pagubele produse de vremea rea, este total deficitar din acest punct de vedere. 

Fermierii susţin că utilizarea rachetelor nu alungă doar grindina, ci provoacă şi secetă.

„Înaintea perioadei ploiase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitaţii. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situaţiei atmosferice, în prealabil. Se trage şi acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atmosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează”, declară Adrian Mocanu, Vicepreşedintele - Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Dacă în zona noastră avem astfel de situaţii odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de culturi sunt distruse în fiecare an. Şi asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan, sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a judeţului Prahova”, mai spune acesta.

Ce spun specialiştii de la Electromecanica Ploieşti

De partea cealaltă, specialiştii din cadrul Electromecanica Ploieşti, unicul producător de mijloace specializate antigrindină din ţară şi principalul operator al sistemului naţional antigrindină, contrazic fermierii. Potrivit acestora, rachetele nu alungă norii şi nici ploaia, ba din contră, împiedică formarea de formaţiuni de gheaţă de dimensiuni mari care ar putea produce distrugeri foarte mari la sol într-un timp foarte scurt.

„Sunt nişte condiţii sinoptice de care trebuie să ţină cont la intervenţie. În mod normal nu are cum să provoace chestia asta. Ele nu se lansează decât în situaţia norilor de grindină, care conţin nuclee de grindină. Nu se lansează unde vezi un nor major, cum să spun eu, ca la nuntă. Toate informaţia se primeşte de la ANM de la Bucureşti. Pe radarul de la Bucureşti se văd foarte clar formaţiunile cumulonimbus, dacă are  centre de grindină, nuclee care au potenţial de a provoca grindina sau nu. În funcţie de asta se face intervenţia”, a explicat Dinu Constantinescu, fostul manager al Electromecanica Ploieşti. 

„Există o întreagă tehnologie care în mod normal evită astfel de situaţii. Nu alungă norii, nu alungă nimic. Se întâmplă următorul proces. În momentul în care există un nucleu de grindină, prin lansarea respectivă se creează centre de condensare suplimentare, care împiedică formarea formaţiunilor de grindină de dimensiuni mari care, căzând pe pământ, să provoace distrugeri. Nu alungă, nu împrăştie norii. Ceea ce se poate întâmpla cu probabilitate mai mare este să crească cantitatea de precipitaţii”, a adăugat specialistul.

Acesta a precizat că nu este pentru prima dată când apar astfel de păreri neavizate legate de presupusele stricăciuni provocate de sistemul anti-grindină. „Auzisem şi că rachetele provoacă mana la roşii. Nici vorbă de aşa ceva”, a mai spus Dinu Constantinescu.

Datele tehnice ale sistemului antigrindină

Racheta antigrindină RAG-96 este destinată pentru introducerea în nori a unor substanţe active speciale în scopul producerii artificiale de nuclee active. Astfel, prin arderea unei compoziţii pirotehnice speciale ce conţine compuşi iodaţi (AgI, KI) se generează aerosoli care sunt ejectaţi prin orificiile prevăzute în carcasa componentei utile. Aceşti aerosoli, acţionează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind formarea acesteia.

Unitatea Pilot Prahova este compusa dintr-un Punct de Comandă dispus în Staţia Meteorologică Ploieşti si opt puncte de lansare funcţionale, la Boldeşti–Scăieni, Mehedinţa, Tătaru, Tohani, Ceptura, Valea Călugărească, Pietroasele, Vipereşti.

Cheltuielile legate de întreţinerea şi exploatarea Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova pentru asigurarea protejării unor suprafeţe cuprinse între 120.000 – 200.000 ha sunt evaluate la 8-10 Euro/ha.

Vă mai recomandăm şi:

De ce a căzut grindină la Pietroasele, comună protejată de sistemul de rachete antigrindină. Explicaţia autorităţilor

Fermieri: Sistemul antigrindină este deficitar. Se trage cu rachete la întâmplare, ceea ce provoacă seceta 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite