Directorul Institutului Calităţii Vieţii: „Concentrarea pe COVID-19 va produce dezechilibre majore“

Directorul Institutului Calităţii Vieţii: 

„Concentrarea pe COVID-19 va produce dezechilibre majore“

Cătălin Zamfir este unul dintre cei mai apreciaţi sociologi din Europa FOTO: arhiva personală

Membru titular al Academiei Române, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii şi preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie, profesorul Cătălin Zamfir vorbeşte, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, despre cum a afectat pandemia de COVID-19 calitatea vieţii în România, dar şi despre problemele clasei politice şi ale economiei româneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române este cea mai importantă instituţie de cercetare ştiinţifică dedicată calităţii vieţii şi politicilor sociale din ţara noastră şi una dintre cele mai semnificative în acest domeniu la nivel mondial. 

Directorul Institutului, academicianul Cătălin Zamfir, a explicat că, pe termen lung, faptul că toate resursele şi atenţia sunt îndreptate doar spre combaterea efectelor bolii COVID-19 va produce dezechilibre majore atât la nivel medical, cât şi pe plan social şi economic. 

Profesorul atenţionează că există riscul să devenim o societate capitalistă subdezvoltată, mai ales că pandemia a crescut competiţia economică mondială între economiile naţionale, iar România a intrat în această cursă fără a fi pregătită. 

De asemenea, expertul spune că balanţa va fi înclinată de factorul politic, însă este convins că redresarea va fi una anevoioasă, iar capacităţile economice distruse acum se vor reface cu foarte mare greutate. 

Academicianul Cătălin Zamfir vorbeşte şi despre necazurile care încă ne macină din cauza privatizării făcute fără cap, dar şi despre clasa politică de ieri şi de azi.

„Adevărul“: Cum vi se pare că gestionează autorităţile criza declanşată de pandemie? În ultimele săptămâni pare că am intrat într-o psihoză colectivă. 

Academicianul Cătălin Zamfir: Nu este numai psihoză. Vorbim aici de o boală, asta este foarte clar. E un nou tip de boală, iar răspândirea ei a fost şocantă – am început să ne izolăm şi aşa mai departe. Problema este cât de necesară este această izolare. E adevărat însă că, fiind o boală nouă, ne este foarte greu să înţelegem mecanismele ei de transmitere. Nu ştim ce măsuri mai bune ar trebui să luăm şi de aceea se invocă exemple de măsuri care, uneori, nu sunt cele mai potrivite. Există şi foarte multe dezechilibre în politici. Se accentuează restricţii foarte importante în anumite zone şi se ignoră alte zone unde restricţiile ar fi trebuit să fie mai importante. Aş avea şi o critică legată de politicieni. Ministrul Sănătăţii mi s-a părut de la început o persoană foarte pregătită, o persoană care s-a implicat mult, numai că am impresia că această pandemie i-a captivat toată atenţia şi toate resursele. 

FOTO Shutterstock

Nu se poate ca politica de sănătate să se reducă numai la combaterea efectelor coronavirusului. Ar trebui să fie o orientare mai echilibrată. Spitalele se închid, multe boli netratate încep să se agraveze, iar în viitor ne vom confrunta nu numai cu efectele pandemiei, ci şi cu efectele marginalizării tratamentului medical al diferitelor boli. Mai există şi o altă problemă: concentrarea pe partea medicală. Dar această boală nouă are şi efecte economice şi sociale. E adevărat că încă nu putem prezice ce se va întâmpla cu economia şi cu starea socială a României pentru a putea lua nişte măsuri speciale.

- Cum ne-a afectat pandemia de COVID-19 calitatea vieţii şi economia?

E o întrebare foarte dificilă, pentru că efectele sunt extrem de complexe, atât din punct de vedere pozitiv, cât şi negativ. Ceea ce este vizibil este efectul economic, scăderea oportunităţilor de muncă, iar acesta este un efect imediat. Noi suntem la marginea economiei şi a societăţii mondiale, iar marginalitatea creează probleme.

- Ce riscăm?

Riscul este să ne fixăm într-o subdezvoltare, să devenim o societate capitalistă subdezvoltată. Într-un an, au dispărut aproape patru milioane de locuri de muncă. Există din ce în ce mai puţine locuri de muncă industriale. Ocuparea a crescut mult într-o agricultură de supravieţuire. A mai venit şi acest şoc medical, care nu a făcut decât să întărească problemele create de întregul proces de tranziţie. Este foarte dificil de preconizat ce se va întâmpla cu economia. Peste tot în lume economiile au început să se închidă în graniţele naţionale. Dacă până acum aveam impresia că dispar graniţele naţionale, că economia românească devine o economie integrată, dintr-odată toate ţările au început să fie preocupate de promovarea interesului lor naţional. Creşte competiţia economică mondială între economiile naţionale. Noi am intrat destul de puţin pregătiţi în această nouă competiţie. 

„Economia românească s-a adâncit în subdezvoltare“

- Pomeneaţi şi de efecte pozitive, care ar fi acestea?

Un efect neaşteptat pozitiv este acela că se schimbă orientarea populaţiei. Ideologic, am fost dominaţi de viziunea mondialistă. Cu toţii suntem parte dintr-o economie mondială şi nu mai este important ce decizii luăm noi, ci dinamica lumii. Un alt efect pozitiv al pandemiei este dat de faptul că interesul naţional a început să ocupe un loc central în viziunea economică şi socială a comunităţii româneşti. Timp de 30 de ani, economia românească s-a adâncit în subdezvoltare. În toată lumea există o politică a interesului naţional, economic şi social. Noi, de 30 de ani, nu am fost interesaţi să explorăm oportunitatea de a cristaliza programe de dezvoltare pe termen lung. Am considerat că economia de piaţă se dezvoltă singură.

- Cum vedeţi evoluţia socială şi economică a României post-coronavirus?

Din orice criză poţi ieşi bine sau prost. Depinde însă, în mare măsură, de factorul politic dacă vom ieşi cu spatele la viitor. Vom merge spre viitor, dar vom merge încet şi prost. E clar că în criza actuală au explodat numeroasele probleme ale societăţii româneşti. A apărut o provocare în faţa sistemului politic. Capacităţile economice distruse acum cu greu se vor reface. Sunt întreprinderi care nu mai produc nimic. 

„Politica tranziţiei a selectat şi politicienii incompetenţi şi centraţi pe interesele lor“

- Aţi declarat, la un moment dat, că privatizarea nu a dus la o relansare a economiei, ci la o distrugere a acesteia. De ce a fost privatizarea atât de nocivă pentru economia românească? Unde s-a greşit?

Eu am o teorie legată de acest subiect. La începutul anilor ’90, toate programele politice au însemnat privatizarea cât mai rapidă, cu orice preţ şi totală. Împotriva planului comunist, am introdus un plan capitalist de privatizare a economiei româneşti. De ce?

Mereu ni se spune că au fost decizii politice româneşti. Nu e adevărat! Societatea românească a fost dependentă de instituţiile internaţionale. În opinia mea, după decembrie 1989, FMI-ul şi Banca Mondială au afectat negativ democraţia în creare pentru că deciziile economice şi sociale importante nu mai erau luate prin mecanismele democratice interne, ci prin prisma relaţiilor dintre guvernări şi instituţiile internaţionale. Veneau specialiştii internaţionali şi, împreună cu politicienii români, ne făceau programe de acţiune. Vreau să fiu foarte bine înţeles. FMI este o instituţie foarte serioasă şi foarte competentă, dar responsabilitatea ei este să susţină economiile să se echilibreze, să nu cadă, FMI nu este specialist în lansarea de creşteri economice.

- Aţi subliniat şi că privatizarea a fost rapidă. Ce a însemnat acest lucru?

Se făceau privatizări şi pe un leu. Important nu era să te gândeşti cum poţi prin privatizare să pui o întreprindere pe o anumită bază de dezvoltare viitoare. De multe ori, prin privatizare s-au dezagregat întreprinderi importante, s-a vândut la fier vechi tehnologia. Noul proprietar, cel care achiziţiona o întreprindere pe un leu, gândea economic raţional: „Ce e mai profitabil pentru mine ca proprietar al unei noi întreprinderi? Să fac investiţii mari incerte?“. Aşadar, profiturile viitoare deveneau neclare, pe când profitul imediat îl obţinea din vânzarea la fier vechi a tehnologiei. De aceea s-au distrus întreprinderi vânzându-se la fier vechi, nu pentru că erau tehnologii vechi. Era clar că o asemenea politică a privatizării rapide va duce la distrugerea economiei. O altă problemă a fost reprezentată de faptul că s-a mers pe ideea că e bine să se privatizeze orice, întreaga economie. A fost o teorie ce s-a dovedit a fi falsă şi păguboasă.

Haosul politic ne ţine pe loc 

- De ce are nevoie România pentru a dobândi o calitate a vieţii comparabilă cu cea din Finlanda, Suedia ori Elveţia?

Ar trebui să învăţăm din experienţele acestor ţări. Ele au avut o creştere extrem de rapidă, dar au beneficiat şi de o oarecare izolare. Datorită acestei izolări aceste trei ţări s-au putut dezvolta.

- De ce e România o ţară cu minţi strălucite şi politicieni mediocri?

(Râde) Eu n-aş da vina doar pe politicieni... Dacă vă uitaţi la investiţiile în cercetarea ştiinţifică, noi suntem de departe la coada Europei. Această politică a tranziţiei a selectat şi politicienii incompetenţi şi centraţi pe interesele lor. Deci, sistemul i-a selectat, nu putem spune că cei proşti şi egoişti au intrat în politică. Sunt şi oameni valoroşi în politică. Dar cum putem explica această luptă dis-tructivă între politicieni, între partidele politice? Ai impresia că ei vor să cucerească puterea, dar nu îi interesează deloc interesul naţional. Problema este a regulilor politice. În haosul acesta politic e greu să te descurci şi să acţionezi.

Mica dictatură din sistemul juridic 

- Este nevoie de o ruptură de viziune pentru ca societatea românească să se schimbe cu adevărat?

Absolut. Nu avem nevoie să ne concentrăm doar pe sistemul juridic. Cred că este şi o mică dictatură a unor părţi din sistemul juridic. Noi avem nevoie să gândim interesele economiei noastre şi să explorăm posibilităţile de proiectare a unui viitor mai bun. Ar trebui să ne gândim la ce am putea face împreună pentru ca societatea să se dezvolte.

- Putem da vina şi pe un egoism colectiv pentru problemele României?

Se pune des întrebarea: „De ce nu aţi ales mai bine?“. Aici e problema critică. Adam de ce a ales-o pe Eva? Nu era decât Eva! Ce alegem noi? La alegeri avem câţiva candidaţi şi câteva partide. Noi nu putem alege ce ne-am dori, ci alegem oferta. Ne-ar trebui o ofertă frumoasă la alegeri. Ca sociolog, protestez împotriva teoriei ce plantează responsabilitatea pe individ. Indivizii mereu fac alegeri şi îşi fac proiectele pe o situaţie structurată, de care ei nu sunt responsabili. 

Sursa arhiva personală

A publicat un dicţionar şi o enciclopedie

Numele: Cătălin Basarab Zamfir

Data şi locul naşterii: 9 februarie 1941, Bucureşti

Studiile şi cariera:

A absolvit, în 1962, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a obţinut diploma de doctor în filosofie în 1969.

A fost ministrul Muncii în perioada 1990-1991.

Între 1994 şi 1998, a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului  Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, iar din 2000 până în 2008, a fost decan al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1991, iar din 2019 este membru titular. Este, de asemenea, preşedintele Asociaţiei Române a Sociologilor.

Este directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române şi membru al unor comisii de specialişti ai Consiliului Europei, Uniunii Europene şi UNICEF.

A adus contribuţii ştiinţifice în domenii precum: teoria şi metodologia sociologică, calitatea vieţii, politici sociale, probleme sociale precum sărăcia şi situaţia romilor.

A publicat 19 cărţi şi a coordonat 23 de volume.

Este autor al unui Dicţionar de sociologie, al unei Enciclopedii a dezvoltării sociale şi a publicat 89 de studii în reviste de specialitate.

Locuieşte în: Bucureşti

Vă mai recomandăm şi:

Inventatorul sistemelor de predicţie a valurilor, care sunt folosite de NATO şi de ONU: „Vor apărea uragane deasupra Mării Negre şi vor fi ciclonice“

Adevărul Live: Va intra oare România în „recesiunea coronavirus“?

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările