Birocraţia amână începerea reabilitării cetăţii Poenari. De când n-a mai fost restaurată citadela lui Vlad Ţepeş

Cetatea a fost reşedinţa secundară a lui Ţepeş FOTO: Denis Grigorescu

Deşi acum un an, pe 14 martie 2018, se semna contractul de finanţare pentru proiectul “Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, lucrările încă nu au început. Problema este cu atât mai delicată cu cât reabilitarea cetăţii ce a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş trebuie finalizată până în mai 2020.

Contractul de finanţare pentru proiectul de conservarea şi consolidare a Cetăţii Poenari din Arefu, judţeţul Argeş este de 10,77 milioane lei, din care 9,65 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane lei, contribuţia Consiliului Judeţean Argeş.

”A fost organizată licitaţia pentru execuţia şi proiectarea lucrării, a fost un singur ofertant care a câştigat. Acesta mai trebuie să depună mai multe documente până vineri 15 martie. Dacă totul decurge conform graficului, în maximum trei săptămâni ar trebui semnat contractul pentru conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari”, au declarat pentru Adevărul reprezentanţii Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Argeş. Pe site-ul CJ Argeş, la secţiunea legată de informaţii privind evoluţia proiectului, nu este scris nici măcar un rând.

În paralel cu proiectul finanţat preponderent din fonduri europene, trebuie construită şi o nouă cale de acces către cetate, lift, funicular sau telecabină, care-i va feri pe turişti de riscul întâlnirii cu urşii, cum s-a întâmplat în 2017. Calea de acces va fi finanţată de către Consiliul Judeţean Argeş, iar costurile se vor ridica la 3 milioane lei. Deocamdată, calea de acces este în stadiul elaborării studiului de fezabilitate. În momentul de faţă, la Cetatea Poenari se poate ajunge doar parcurgând cele 1.480 de trepte, nu tocmai uşor de urcat.

”Ne omoară birocraţia”

Primarul Gheorghe Stoican (PSD) din comuna Arefu, acolo unde se află Cetatea Poenari, este nemulţumit de faptul că lucrările de reabilitare nu au început nici la un an de la semnarea contractului. ”Lucrările încă nu au început. Noi am pus la dispoziţie CJ Argeş gratuit un teren de patru hectare pentru a face parcare şi căi de acces. A venit luna trecută o echipă de proiectanţi cu câteva variante de proiect, nu ştiu ce variantă se va alege”, spune Gheorghe Stoican (foto).

Primarul de la Arefu nu crede că lucrările vor fi gata în 2020, aşa cum se precizează în contract: ”Ştiţi cum e la noi, la anul înseamnă peste 10 ani. Degeaba avem potenţial turistic, dacă nu se mişcă lucrurile cum trebuie... Trebuie tot felul de avize, iar avizul de mediu încă nu a fost dat. Trebuie făcute scoateri din fondul funciar, e complicat... Ne omoară birocraţia asta”.

În cadrul proiectului, celebra cetate unde, potrivit legendei, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor, în fapt, reşedinţa secundară a domnitorului, construită ca fortăreaţă în calea otomanilor, va beneficia de câteva lucrări importante.

Una dintre ele se referă la protejarea donjonului cu un acoperiş transparent ce va fi montat pentru a opri acţiunea apelor meteorice şi a zăpezii asupra interiorului acestuia.

"De asemenea, va fi realizată o porţiune interioară din lemn a planşeului unuia dintre etaje pentru ilustrarea mai clară a dispoziţiei etajelor în cadrul turnului. Proiectul vizează şi realizarea în cadrul refacerii curtinei de sud a unei porţiuni din drumul de strajă. Totodată se va realiza o reabilitare şi tencuire parţială a cisternei de apă, pentru o imagine mai elocventă a acesteia”, a precizat miercuri, Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean, instituţie de care aparţine cetatea.

Tot sus, în „Cuibul vulturului alb”, cum mai este numită cetatea, va fi construită şi o pasarelă din lemn din zona intrării în donjon, către est, în lungul zidului median din cărămidă, pentru a putea utiliza spaţiul dintre zidurile de piatră în vederea expunerii unor replici ce pot ilustra parţial viaţa din Cetate.

Lucrările propuse vizează suprafaţa de 1.897 mp, mai exact suprafaţa construită a cetăţii şi calea de acces. Potrivit estimărilor specialiştilor, doar datorită acestor intervenţii, se aşteaptă o creştere cu cel puţin 10% a numărului de vizitatori, care, la acest moment, se ridică la 80.000 de persoane, anual.

Accesul cu lift, funicular sau telecabină îi va feri pe turişti de riscurile, tot mai mari în ultimii ani, de a se întâlni pe trepre cu sălbăticiunile locului.

În 2017, a fost nevoie de relocarea unei familii de urşi , după ce un grup de copii s-a întâlnit cu mamiferele chiar pe treptele spre cetate. Din fericire, micuţii au ajuns teferi la autocarele care-i aşteptau la poalele cetăţii, însă imediat după incident, accesul spre cetate a fost oprit, până la relocarea patrupedelor.

Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş. Cetatea Poenari, aflată în prezent la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, a fost construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.

Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania.

Legenda spune că, Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutîndu-şi astfel urmăritorii.

În „Letopiseţul Cantacuzinesc” se spune ca cetatea a fost extinsă şi consolidată din porunca lui Vlad Tepeş care, dorind să pedepseasca pe boieri: „pe toţi i-a dus la Poenari şi au lucrat la cetate pâna li s-au spart hainele dupre ei”.

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.