Vestigii de mii de ani, scoase la lumină de un inginer silvic pasionat de arheologie. Care este ultima sa descoperire

Preşedintele Club Detect Metal Roman, inginerul silvic Ovidiu Constantin, un pasionat de arheologie, şi-a adăugat în palmares câteva obiecte a căror vechime este estimată la 3.000 de ani.

Ovidiu Constantin, un inginer silvic din Roman, bate de câţiva ani, atunci când timpul îi permite, judeţul Neamţ în lung şi-n lat, mânat de pasiunea pe care o are pentru arheologie - detecţia electromagnetică. În timp, strădaniile i-au fost răsplătite, ultima descoperire, obiecte din Epoca bronzului, fiind făcută pe data de 26 aprilie 2020. 

Constantin este detectorist autorizat din 2016 şi a povestit despre ultima reuşită în arheologie. „În perioada în care băieţelul meu doarme la amiază «fug de acasă» pentru că acelea sunt singurele momente de linişte. Tot aşa s-a întâmplat şi duminică (26 aprilie - n.r.), am sunat şi un prieten care abia îşi cumpărase şi tocmai a primit autorizaţie pentru primul lui detector de metale şi i-am propus să ieşim o oră să-i arăt cum se setează, asta la o rugăminte anterioară de-a lui“, povesteşte inginerul. 

Timp de o jumătate de oră nu au descoperit nimic notabil într-o pădure din zona Icuşeşti, cu excepţia unor monede din perioada comunistă, motiv pentru care s-au decis să abandoneze. Îndreptându-se către maşina cu care veniseră, la un moment dat, când se aflau pe mică terasă, „un semnal promiţător avea să transforme ziua într-una memorabilă“, după cum spune arheologul amator.  La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri, avea să găsească un tezaur din Epoca Bronzului, adică vechi de aproximativ 3.000 de ani.

„Componenţa tezaurului din epoca bronzului este următoarea: sabie de bronz, vârf de lance din bronz, topor din bronz de tip «Celt», cuţit din bronz şi un obiect neidentificat, tot din bronz“, am mai aflat de la Ovidiu Constantin.

Denari, taleri leu, stuiveri, orţi, reali...

Inginerul a mai descoperit monede antice şi din perioada feudală. FOTO: clubdetectmetalroman.ro 

Obiectele au fost predate Direcţiei pentru Cultură Neamţ în termenul legal, conform Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, urmând a fi evaluate de către experţi.

Iată ce spune inginerul silvic despre pasiunea sa şi cu ce se „laudă“ în domeniu: „Ştiam despre detectia metalelor, ca majoritatea, de la TV, dar nu ştiam că e practicată şi în România, asta până când un amic mi-a arătat un grup pe Facebook, cu şi despre detecţia de metale, legislaţie şi alte informaţii. Atunci, practic, m-am îndrăgostit de acest hobby, am citit legislaţia, mi-am achiziţionat un detector, l-am autorizat şi de acolo a început o minunată aventură. Cu timpul, am descoperit multe artefacte, monede, inele şi obiecte datate din antichitate, cât şi din epoca medievală. Printre cele mai importante descoperiri se numără: tezaur monetar format din monede romane din argint (denari imperiali), tezaur monetar din secolul XVII compus din taleri leu (Olanda), stuiveri (Germania), orţi (Polonia), reali (Spania)“. 

Clubul Metal Detect Roman, al cărui preşedinte este Ovidiu Constantin, a fost fondat împreună cu patru prieteni, este dedicat detecţiei de metale, istoriei naţionale şi internaţionale şi face parte din Clubul Sportiv MTB Roman, care are ca misiune conectarea membrilor comunităţii în activităţi care să dezvolte valorile societăţii şi promovarea unui stil de viaţă sănătos. 

Se doreşte, pe lângă desfăşurarea activităţilor civice de natură culturală, artistică, ecologică, crearea unui hub pentru discipline sportive de masă sau care nu au o forma organizată la nivelul oraşului.

Astfel, sub egida Asociaţiei, au fost fondate cluburi de alergare de trail şi urbană, de ciclism de şosea şi mountain-bike, de activităţi montane - drumeţie, alpinism, schi, de biliard şi snooker, de detecţie magnetică, de powerlifting şi lista este deschisă.

Alt inginer silvic, aceeaşi pasiune

Toporul şi fragmentele de ceramică descoperite de Marius Irimia. FOTO: Facebook

Ca şi Ovidiu Constantin, alt inginer silvic, Marius Irimia, din Piatra Neamţ, are aceeaşi pasiune şi rezultate notabile. Ultima descoperire a fost pe data de 12 ianuarie 2020, când a ajuns în comuna Mărgineni şi, după cum el însuşi spune, „nu aduce anul ce-aduce ceasul, având norocul şi onoarea să descopăr un artefact foarte vechi şi foarte valoros din punct de vedere arheologic“. 

Era un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt. 

„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale Eneoloticului de pe teritorul ţării noastre. Chiar dacă la prima vedere toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnăcop miniatural, povestea lui este una fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6.000 de ani. Acest tip de topor este considerat un simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (însemn al puteriişefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al intregii comunităţi. Era un obiect de valoare şi de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase (ritualul de jerfire a unor animale)“, posta pe pagina de facebook Marius Irimia. 

Susţinea că acest tip de topor este foarte rar reprezentat pe teritoriul Moldovei, iar în Neamţ s-a mai descoperit un singur exemplar. Din locul unde a fost găsit artefactul, inginerul a adunat şi câteva fragmente de ceramică, care fuseseră scoase la suprafaţă în urma lucrărilor agricole.

„După cum se observă, ceramica este pictată, specifică perioadei Cucuteni. Pe unul dintre fragmente se poate observa simbolul OVALULUI, care reprezintă feminitatea, fertilitatea. Modelele geometrice pictate pe vasele cucuteniene nu erau întâmplătoare sau cu rol decorativ, ci reprezintă simboluri sacre: spirala, crucea şi X, zvastica (cea pozitivă în sensul literei Z ), rombul, cercul, yin şi yang, spiralele îngemănate, semne regăsite din neolitic până în prezent în satul românesc pe parcursul a circa 8 milenii“, explica Marius Irimia.