Falimentul afacerilor pe bani publici. De ce a fost nevoită o primărie să amâne licitaţiile: „Nu vă stresăm, nu vă penalizăm, numai veniţi şi luaţi lucrări!“

Falimentul afacerilor pe bani publici. De ce a fost nevoită o primărie să amâne licitaţiile: „Nu vă stresăm, nu vă penalizăm, numai veniţi şi luaţi lucrări!“

FOTO

După ani de zile în care constructorii se băteau pe lucrările publice, acceptând să lucreze şi la jumătate de preţ, în ultimele luni, firmele nu se mai prezintă la licitaţii. Constanţa, Vrancea, Alba şi Bihor, sunt doar câteva dintre judeţele în care, în ultima perioadă, au fost anulate din lipsă de ofertanţi, lucrări de milioane de euro, multe finanţate din fonduri europene.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Constanţa, în ultimele luni, au fost anulate două licitaţii care vizau lucrările de restaurare la două monumente istorice de categoria A, proiecte cofinanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în valoare de 16 milioane lei. 
 
În Alba, administraţia locală din comuna Lupşa a fost obligată să reia în două rânduri o licitaţie în valoare de 6,4 milioane de lei pentru realizarea sistemului de canalizare şi a unei staţii de epurare cel mai mare proiect finanţat prin PNDL în judeţul Alba.
 
În Focşani, în judeţul Vrancea, primarul Cristi Mihăilă a ajuns să facă apeluri publice către constructori, cu rugămintea de a se prezenta la licitaţii după ce mai multe proceduri care vizau lucrări de investiţii au fost anulate din lipsă de ofertanţi.Spre exemplu, în Cartierul Democraţiei, lucrările de sistematizare pe verticală au fost scoase la licitaţie de cinci ori şi de tot atâtea ori firmele din domeniu au declinat oferta. La fel s-a întâmplat şi în cazul intenţiei de modernizare a pasajului de la Cinematograful Balada, dar şi alte câteva obiective de interes din Focşani.
 
Cel mai recent caz este la Oradea, unde Primăria se confruntă cu o criză fără precedent a constructorilor. Potrivit evidenţelor Biroului Achiziţii Publice, anul acesta Primăria a anulat 35 de licitaţii în valoare de peste 5 milioane euro, din acelaşi motiv: lipsă de oferte. 
 

Avem bani, vrem constructori

 
Municipalitatea orădeană caută meşteri pentru a repara o creşă şi şapte şcoli, dntre care 6 licee şi colegii naţionale. Nu au fost depuse oferte pentru lucrările de reabilitare a faţadelor mai multor clădiri din centrul oraşului.
 
Constructorii refuză să se prezinte şi la lucrări mai mari, cum ar fi reamenajarea grădinii publice Ciuperca în urma alunecărilor de teren din 2016, în valoare de 1,9 milioane lei, amenajarea unui parc în zona străzii Romer Floris, de 3,8 milioane lei, pietonalizarea străzii Libertăţii, pentru care s-au alocat 10,2 milioane lei, construirea drumurilor colectoare şi a pasajului de la viitorul Centru de Transport Intermodal, pentru care s-au pus la bătaie nu mai puţin de 22,5 milioane lei.
 
"Am ajuns să ne rugăm de ei. Îi sunăm şi le spunem: «Nu vă stresăm, nu vă penalizăm, nu vă facem nimic, numai veniţi şi luaţi lucrările!»", explică primarul Ilie Bolojan. Majoritatea acestor lucrări, după cum spune viceprimarul Florin Birta, vor fi decalate pe anul viitor. "Suntem deja în iunie. Până verificăm documentaţiile de licitaţie, ca să nu fie subevaluate, până lansăm noua procedură de achiziţie, până avem un câştigător, deja vom fi spre sfârşitul toamnei. Probabil lucrările vor începe abia în 2020", este de părere viceprimarul. 
 

Materiale scumpe, meşteri puţini

 
Constructorii dau vina, în principal, pe lipsa de personal calificat sau necalificat. "Majoritatea firmelor nu îndrăznesc să deschidă mai multe şantiere din lipsă de personal, mulţi fiind obligaţi să aducă muncitori de la sute de kilometri sau să automatizeze activităţi până de curând manufacturiere. "Pentru că nu mai găsim fierari, am cumpărat un robot de făcut armături. Are o productivitate mare şi înlocuieşte munca a zece oameni", a declarat directorul Asfamixt, Daniel Forţiu.
 
În plus, tot din lipsă de forţă de muncă, producătorii onorează cu întârziere comenzile pentru materiale, generând astfel probleme constructorilor, care pot fi obligaţi la penalităţi de întârziere în caz că nu îşi termină treaba la timp. „În condiţiile astea, decât să plătească penalităţi de întârziere, preferă să se limiteze la lucrările deja contractate şi, până când le termină, să nu liciteze pentru altele noi. 
 
În plus, materialele vin şi tot mai scumpe. Bitumul, de pildă, costa în iarnă 1.400 lei pe tonă, iar acum e 2.300 lei, armătura s-a majorat de la 2,2 lei pe kilogram la 3,2 lei şi cimentul s-a scumpit cu 30%. Iar dacă o licitaţie a fost organizată în iarnă, iar beneficiarul nu îţi actualizează preţurile, constructorul nu numai că nu are câştig, dar ar putea lucra chiar în pierdere. Şi cum Primăria nu poate interveni în preţul unei lucrări deja licitate, firmele se feresc de lucrări publice. 
 
Pe lângă scumpirea materialelor, ultimele modificări legislative, cum a fost şi creşterea salariului minim în construcţii de la 2.400 lei la 3.000 lei, i-au băgat pe mulţi antreprenori în pierderi. Aceste costuri trebuie  suportate, însă nu se găsesc în contractul semnat între beneficiar şi finanţator. "Avem contracte în derulare în care încasăm 17 lei pe oră manoperă, dar suntem obligaţi de OUG 114 să le plătim oamenilor 22 lei pe oră. Căutăm soluţii să le închidem cât mai rapid, ca să minimalizăm pierderile", susţine directorul firmei de construcţii Drumuri Bihor, Dorel Crăciun.
 

Lider la şantiere

 
Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută de IBC Focus, lider de piaţă la nivel naţional în monitorizarea şantierelor, în primele cinci luni din 2019 au fost identificate în Bihor nu mai puţin de 794 investiţii.
 
La nivelul judeţului funcţionează 37 de companii cu statut de antreprenor general şi o cifră de afaceri de câte 1 milion de euro la nivelul anului 2017.
 
În regiunea de nord-vest a ţării, Bihor este urmat de Cluj, în timp ce la polul opus se află judeţele Zalău şi Satu Mare, cu de patru ori mai puţine investiţii, şi Aradul, cu jumătate din cifra totală a Bihorului. Printre cauzele acestui blocat, sunt: dispariţia multor firme de construcţii de pe piaţă şi lipsa de personal, atât calificat cât şi necalificat, efectele Ordonanţei 114/2018, prin care au fost crescute salariile muncitorilor din construcţii şi s-au mărit preţurile materialelor de construcţie şi subevaluarea proiectelor, determinată de intervalul mare între momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi până la organizarea efectivă a licitaţiei pentru contractarea lucrărilor, perioadă în care preţurile de pe piaţă se schimbă, cursul euro se ajustează, iar calculul iniţial nu mai este acelaşi cu cel din momentul achiziţiei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările