Povestea campioanei mondiale care aduce medalii României la patinaj, cu buget zero şi fără infrastructură
0
Mihaela Hogaş, unul dintre sportivii care au reprezentat România la Olimpiada de la Beijing, are de înfruntat cele mai dificile probleme pe care le poate avea performanţa: lipsa infrastructurii sportive la nivel naţional, pe de altă parte, bugetul zero acordat Federaţiei Române de Patinaj.
Lupta sportivilor români pentru performanţă în condiţii de infrastructură locală, regională şi naţională slab dezvoltată este cunoscută de întreaga ţară, dar cei care resimt toată această nepăsare a autorităţilor în ceea ce priveşte sportul sunt, bineînţeles, sportivii care vor rezultate la competiţiile naţionale şi internaţionale. Rezultatele României la olimpiadele de vară sau de iarnă sunt, cu fiecare ediţie, din ce în ce mai slabe, iar asta nu este din cauza lipsei de talent sau a copiilor care îşi doresc să facă sport.
Sport şi facultate
Mihaela Hogaş (23 de ani) a evoluat sub tricolor în proba de patinaj viteză şi chiar dacă în acest an nu a reuşit să obţină o medalie, visul ei este de a pleca învingătoare de la următoarea olimpiadă, care se va desfăşura la Milano, în 2026.
În paralel cu cariera sportivă, Mihaela este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor, unde a obţinut diplomă de licenţă şi de master, iar în prezent este masterandă la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sportivi Montane.
„Când am terminat liceul, am avut mai multe idei pentru viitorul meu – mă gândeam la marketing, psihologie, kinetoterapie şi la sport. Mereu am vrut să cuprind mai multe domenii care mă pasionează, pentru a-mi fi mai uşor să îmi aleg drumul. În principiu, am ales marketingul, însă tot ce am făcut a fost realizat în paralel cu cariera sportivă. Sunt sigură că dacă vrei să faci mai multe lucruri pentru tine, reuşeşti. Trebuie doar să îţi împarţi timpul eficient. Am început să practic patinajul viteză la vârsta de nouă ani, nu cred că pot spune că era de performanţă, dar tot timpul mă antrenam pentru a ajunge acolo“, mărturiseşte Mihaela Hogaş pentru „Weekend Adevărul“.
Pe patine de la nouă ani
Povestea Mihaelei, începută în copilărie, este una fericită, mai ales datorită faptului că întotdeauna a fost susţinută de către părinţi.
„Părinţii mi-au fost mereu alături şi m-au lăsat să iau singură deciziile în viaţă. Într-adevăr, îmi dădeau sfaturi, dar decizia finală era la mine, fără să simt reproşuri ulterior. În faţa blocului, eram cu prietenele mele şi, fără să ştim, făceam jocuri asemănătoare sportului: ne întreceam pe role, pe alergare, ne făceam echipe şi stabileam nişte reguli proprii. Într-o zi, ne-am dus în Parcul Tractoru din Braşov şi am văzut pe pista de patinaj un grup mare de copii, care se dădeau pe role cu antrenorul lor, Bogdan Stănescu. Am spus că vrem să încercăm şi noi şi, fără să stăm prea mult pe gânduri, am intrat în lumea patinajului. La nouă ani mi-am ales acest drum fără să ştiu ce impact va avea acea decizie“, îşi aminteşte olimpica română.
Chiar dacă nu a ştiut de la început ce va însemna pentru viitorul ei faptul că a ales un sport mai puţin susţinut şi cunoscut în România, Mihaela poate spune că a reuşit. Este multiplă campioană naţională, deţinătoarea recordurilor la juniori şi seniori la 500 şi 1.000 de metri, medaliată cu aur, argint şi bronz la cupele mondiale U23, medaliată cu bronz la Winter Young Olympics 2016 şi reprezentata României la Olimpiada de la Beijing din acest an.
„Pot să spun că Olimpiada de la Beijing este momentul suprem din cariera mea. După ce am reuşit să mă fac remarcată la nivel de juniori şi de U23, am început treptat să întru în liga mare a seniorilor. Calificarea a fost extrem de grea şi ne-am dorit să venim în primii 20. Din păcate, nu am reuşit să fac două curse bune. Sunt tristă pentru rezultat, dar ştiu că voi reveni mai puternică pentru următorii ani. Gândul nostru este la Milano Cortina 2026, acolo simt că voi acumula experienţa necesară la seniori. Beijing 2022 a fost o etapă prin care a trebuit să trecem pentru a ajunge la obiectivul principal. Acolo sunt speranţele noastre pentru rezultate remarcabile“, a povestit Mihaela.
Sportiva s-a clasat pe poziţia 29 la probele de 500 şi 1.000 de metri de la Bejing, dar promite marea performanţă peste patru ani, în Italia, la Olimpiada de la Milano.
Mihaela Hogaş, la Olimpiada de la Beijing 2022 / FOTO: Cristian Nistor
90 de kilometri pe bicicletă zilnic
Dorinţa de performanţă a sportivilor români nu este întotdeauna suficientă, mai ales în lipsa unei infrastructuri care să ajute olimpicii tricolori să lupte de la egal la egal cu sportivi din ţări ce obţin zeci de medalii la fiecare olimpiadă.
„Eu nu ştiu dacă oamenii înţeleg faptul că în sporturile de iarnă, România nu are infrastructură. La patinaj viteză, de exemplu, nu există nicio pistă de 400 de metri. Este ca şi cum fotbaliştii nu ar avea teren de fotbal sau înotătorii bazin. Este foarte greu să faci performanţă fără condiţii. Pe lângă acest lucru, Federaţia Română de Patinaj are buget 0. Aşadar, cum poate trăi un sport în România fără federaţie şi fără o bază sportivă? Noi ne dorim medalii, dar ce oferim?“, spune Mihaela Hogaş.
În lipsa acestei infrastructuri, sportivii români sunt nevoiţi să se antreneze departe de casă, peste hotare.
„Toţi patinatorii României se antrenează în Germania, prin susţinerea clubului şi a sponsorilor. Acolo există o bază foarte bună de antrenamente. Noi stăm plecaţi din septembrie până în martie. De la o vârstă fragedă am înţeles acest lucru şi mi l-am asumat. Dar asta nu înseamnă că nu este teribil de greu să stau departe de familia mea şi să mă chinui să recuperez pentru şcoală“, mărturiseşte braşoveanca.
Atunci când nu se antrenează pe piste performante în Germania, pe timp de vară, în România, Mihaela se antrenează pe role sau pe bicicletă.
„Mergem pe bicicletă, alergăm, facem sală, exerciţii de patinaj şi patinăm pe role. Vara, de exemplu, într-o zi normală, ne trezim la 07.00, mergem la ciclism, facem 80-90 de kilometri pe bicicletă, venim acasă, mâncăm şi dormim, iar la ora 18.00 avem antrenamentul de role, care durează circa două ore. Acest sport este foarte complex şi epuizant, iar antrenamentele sunt la fel. Ne antrenăm şase zile pe săptămână, timp de 11 luni. Norocul meu ca sportiv de performanţă în România este clubul CSM Corona Braşov, unde sunt înscrisă încă de la începutul carierei, şi antrenorul Bogdan Stănescu. Clubul este cel care ne-a susţinut financiar pe tot parcursul drumului la Olimpiadă, dar şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Din fericire, nu sunt nevoită să îmi iau alt job pentru a-mi plăti deplasările. Niciun sportiv al României nu este finanţat de Federaţia Română de Patinaj, acest sport se bazează doar pe susţinerea clubului, pe implicarea antrenorilor şi pe munca sportivilor“, a mai declarat patinatoarea.
Olimpiada este visul suprem al oricărui sportiv, iar Mihaela a reuşit deja, la doar 23 de ani, să şi-l împlinească.
„Cred că cele mai frumoase momente în acest sport au fost atunci când am câştigat medalii internaţionale. Dar de departe, momentul când m-am calificat la Olimpiadă, rămâne în inima mea ca fiind cel mai frumos. În acelaşi timp, această olimpiadă mi-a adus şi cele mai grele momente din carieră. Nu sunt genul care să renunţe la ceva doar pentru că sunt multe impedimente, nu cred că am avut un gând serios să mă las vreodată. Îmi voi continua drumul, până voi simţi că sunt împlinită“, conchide Mihaela Hogaş.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Scade vârsta „pensionării“: Ce ne spune, de fapt, retragerea şocantă a lui Barty, la doar 25 de ani
Campionatul românesc, o ruşine: Alte depunctări din cauza datoriilor. La Mediaş e „ger“ în martie
Se încarcă comentariile...
