VIDEO Locul tămăduitor unde strămoşii noştri puneau ofrande de aur în cinstea zeilor a devenit tărâmul nimănui

Germisara, băile termale din antichitate

Atracţiile rare ale staţiunii Geoagiu Băi, ale cărei ape termale au fost o destinaţie populară încă din Antichitate, sunt lăsate în grija nimănui, dintr-un motiv neobişnuit.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO GERMISARA

GALERIE FOTO CLOCOTA

Oraşul Geoagiu se află în topul destinaţiilor turistice din vestul ţării, datorită staţiunii Geoagiu Băi, căutată pentru apele sale termale.

Anul trecut, aproape 50.000 de oameni s-au cazat la motelurile şi pensiunile din zonă, potrivit rapoartelor Institutului Naţional de Statistică, majoritatea fiind beneficiari ai biletelor de tratament şi voucherelor de vacanţă. Oraşul aflat pe Valea Mureşului, la circa 30 de kilometri de Deva şi 50 de kilometri de Alba Iulia, le oferă oaspeţilor săi şansa rară de a vedea rămăşiţele unuia dintre puţinele complexe de băi termale dezvoltate de romani, după cucerirea Daciei.

„Germisara, aflată pe drumul roman dintre Apulum şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, este unul dintre cele trei complexe cu ape termale cunoscute din Dacia romană, alături de Herculaneum şi Aquae Călan. Aici venea la tratament protipendada din Imperiul Roman. Importanţa Germisarei este dată şi de descoperirile arheologice care au avut loc în anii ’80, atunci când au fost scoase la iveală plăcuţele votive de aur, ofrande depuse de oamenii care mulţumeau astfel zeităţilor pentru că erau vindecaţi de apele termale. Şapte dintre aceste artefacte pot fi văzute la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, iar una dintre ele la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia”, spune istoricul Daniel Iancu.

Băile antice ale nimănui
Ruinele Germisarei, aflate în centrul staţiunii Geoagiu Băi, au fost cercetate sistematic şi restaurate parţial la mijlocul anilor 1980, când în urma săpăturilor arheologice au fost descoperite 11 plăcuţe votive de aur şi numeroase alte artefacte antice preţioase. Atunci, fundul craterului a fost reamenajat şi transformat într-o piscină din beton, la care se coboară pe câteva trepte şi în care se strânge apa de ploaie. În jurul bazinului cu apă verzuie, în care oamenii pun monede în speranţa că vor avea noroc, sunt câteva tunele şi grote, unde turiştii nu s-au sfiit să îşi facă nevoile şi să arunce gunoaie. Aşezarea unică în România prin artefactele preţioase descoperite aici a rămas un loc al nimănui, recunosc chiar şi autorităţile locale.


„Am fi vrut să îl reabilităm, să depunem proiecte pentru acest monument, dar terenurile pe care se află bazinul antic Germisara au o situaţie incertă. Nu suntem proprietari pe ele. Este domeniul privat al statului, dar nu al nostru, iar unele CF-uri sunt în aer. Noi încercăm să facem nişte intabulări provizorii pentru a putea interveni şi a depune proiecte pentru situl de la Germisara, altfel, cei de la Direcţia de Cultură spun că nu au bani pentru aşa ceva. Am vrut măcar să înlocuim gardul împrejmuitor şi nu am primit avize”, spune Vasile Cărăguţ, primarul oraşului Geoagiu.

Singurul lucru pe care îl poate face, adăugă acesta, este să trimită angajaţii să cureţe după turiştii care aruncă gunoaiele în urma lor.

Locul nu este păzit şi îngrijit, fiind în aceeaşi situaţie cu majoritatea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, unde problemele cu intabularea terenurilor fac aproape imposibilă derularea unor proiecte de anvergură.

 

Cascada Clocota
La câteva sute de metri de ruinele Germisarei se află Cascada Clocota, formată pe cursul unui râu care captează 16 izvoare termale. Căderea de apă de peste 20 de metri este învăluită în aburi şi oferă o privelişte atractivă turiştilor. Izvoarele au spălat rădăcinile unor copaci din partea de sus a platoului, care s-au prăbuşit şi au creat falduri verticale succesive pe întreaga înălţime a cascadei. În jurul Clocotei cresc plante specifice apelor termale şi vieţuiesc animale din specia salamandrelor, care nu se mai găsesc în alte părţi. Deasupra cascadei, malurile râului au devenit, însă, adevărate rampe de gunoi.

„Se simte un miros neplăcut, pe măsură ce ne apropiem de cascadă, chiar dacă arată impresionant. Deasupra, oamenii aruncă în neştire resturile menajare”, spune Ioana, o turistă venită din Deva, care a observat mizeria de pe malurile râului. Sunt terenuri private în jurul cascadei, iar localnicii care le deţin susţin că ei nu fac mizerie, spune primarul oraşului Geoagiu. În vecinătatea ei au fost aduse boxe pentru depozitarea gunoaielor, în speranţa că localnicii le vor folosi.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cel mai falnic brad din Sarmizegetusa Regia s-a prăbuşit. „Dacă ar fi putut vorbi, lumea s-ar fi cutremurat de atâta nedreptate făcută acestui loc”

Statul român a fost reclamat la UNESCO: „Situaţia gravă a cetăţilor dacice a fost neglijată în ultimele două decenii”

Secretul celui mai enigmatic monument antic: marele templu din Sarmizegetusa Regia. Calendar sau altar dacic?

FOTO Fagii din Sarmizegetusa Regia s-au rupt sub greutatea zăpezii. Imaginile care arată cât de riscantă poate fi o plimbare de iarnă prin cetatea dacilor


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: