VIDEO Barajul Gura Apelor, invadat de turişti pe un drum de coşmar. Cum arată „perla de azur” din Retezat

Lacul Gura Apelor, Retezat, mai 2020

Ultimii zece kilometri ai şoselei spre Lacul Gura Apelor din Masivul Retezat sunt într-o stare dezastruoasă, însă riscurile pe care şi le asumă şoferii sunt răsplătite de frumuseţea locului.

Ştiri pe aceeaşi temă

O mulţime de oameni au ajuns la sfârşit de săptămână în zona Lacului Gura Apelor din Parcul Naţional Retezat.

GALERIE FOTO

Nivelul apei a fost scăzut cu circa 20 de metri faţă de cel din toamna anului trecut, când se apropiase cu câţiva metri de cota 1.072, nivelul normal de retenţie al barajului. Locurile care în urmă cu şase luni se aflau sub ape au devenit parcări întinse pentru zecile de maşini ale turiştilor şi pescarilor, iar liniştea întinderii de apă a fost tulburată de bărcile de motor aflate pe lac, în ciuda interdicţiilor. Turiştii care s-au îndreptat spre lacul Gura Apelor au avut, însă, de înfruntat o porţiune de drum cu adevărat periculoasă.

Drumul Judeţean 685 spre Lacul Gura Apelor porneşte din vecinătatea satului Cârneşti, aflat la 10 kilometri de Haţeg, de la intersecţia cu DN 68 Haţeg – Caransebeş. Traversează apoi satele Clopotiva şi Brazi ale comunei Râu de Mori şi urcă pe valea Râului Mare, spre Parcul Naţional Retezat. La 30 de kilometri de la intersecţia cu şoseaua naţională, la aproape o oră de mers cu autoturismul, călătorii ajung la barajul Gura Apelor – Retezat, unul dintre cele mai mari din Europa.

 


Drumul periculos

Ultimii zece kilometri ai drumului judeţean, între Brădăţel şi lacul de acumulare din munţi au rămas unul dintre cele mai periculoase sectoare de drum din România. Şoseaua construită în anii ´70, în timpul lucrărilor la barajul din Retezat, nu a mai fost reabilitată, iar pe lângă nenumăratele gropi din carosabil, alunecările de pământ de pe versanţii abrupţi îi pun pericol pe şoferi.

Căderile de stânci au loc frecvent şi antrenează aduc pe şosea trunchiuri de copaci şi tone de bolovani. În urmă cu doi ani, după o furtună puternică urmată de alunecări de teren, autorităţile din judeţul Hunedoara au anunţat că drumul spre Lacul Gura Apelor trebuie închis pe o durată nedeterminată, până la punerea în aplicare a unei soluţii pentru siguranţa turiştilor. Soluţia nu a mai fost găsită, nici drumul judeţean nu a fost închis, a rămas la fel de neîngrijit, iar cei care se îndreaptă spre Parcul Naţional Retezat trec prin mari emoţii în zona periculoasă.

 

 


Locul de poveste din inima Retezatului

Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. În anii ’70, când autorităţile regimului comunist au decis amenajarea hidrografică, proiectul estimat atunci la 250 de milioane de dolari a stârnit controverse. Potrivit organizaţiilor internaţionale de mediu, urma să transforme ultimul râu sălbatic „într-o băltoacă a cărei apă se deversează printr-o conductă imensă, plus cicatrizarea pădurilor din vale şi a ţinutului prin activităţi de construcţii” şi să producă mari schimbări în Parcul Naţional Retezat. Inaugurarea barajului a fost însă unul dintre marile evenimente din Hunedoara ultimelor decenii.



„Ieri, 16 aprilie 1986. Moment unic, de mare importanţă. La un semnal, masivele clapele au închis galeria de deviere. Apele Râului Mare au fost oprite. A început acumularea apelor în marele baraj din Retezat. Constructorii hidroenergeticieni au înscris o nouă pagină de eroism în munca lor”, informa ziarul local Drumul Socialismului.


Lacul de acumulare Gura Apelor, al cărui baraj se numără printre cele mai importante din România, a ajuns la o întindere pe circa 420 de hectare, fiind unul dintre proiectele de anvergură din România ultimelor decenii. Lacul are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase.

Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Nu a funcţionat la capacitatea maximă până în prezent. Amenajarea are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.


Mai puteţi citi şi:

FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor

VIDEO Priveliştile superbe din Masivul Retezat care arată de ce românii îi spun „târâmul fermecat cu ochi albaştri”

Avertisment din Retezat: de ce este interzis scăldatul în lacurile glaciare, cele mai atractive locuri din parcul naţional

Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1

Imagini din aceeasi galerie
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Lacul Gura Apelor, Reteat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: