Parcul Naţional Retezat sub avalanşa de ştiri false: „România nu a pierdut Parcul, iar pădurile virgine nu au dispărut”

Parcul Naţional Retezat sub avalanşa de ştiri false: „România nu a pierdut Parcul, iar pădurile virgine nu au dispărut”

Privelişte din Retezat. FOTO: Marius Turc.

România nu a pierdut Parcul Naţional Retezat, iar defrişările reclamate în ultimii ani nu au existat, susţin reprezentanţii rezervaţiei, într-un răspuns la avalanşa de ştiri pe aceste teme, considerate dezinformări şi manipulări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reprezentanţii Parcului Naţional Retezat au răspuns articolelor despre Parcul Naţional Retezat, preluate de nenumărate publicaţii on-line, pe care le consideră dezinformări şi minciuni.

„În fiecare an se redistribuie ştiri false despre Parcul Naţional Retezat: România a pierdut Parcul Naţional Retezat, ultima pădure virgină a Europei; Defrişări masive în Parcul Naţional Retezat; Austriecii de la Holzindustrie au cumpărat Parcul Naţional Retezat, tăierile au început; Parcul Naţional Retezat a fost defrişat şi transformat în păşune şamd. Dacă vreţi să aflaţi adevărul, va invităm să veniţi în parc că să vedeţi cu ochii dumneavoastră”, informează Parcul Naţional Retezat.

Iată câteva dintre explicaţiile oferite:
Parcul Naţional Retezat este administrat legal, susţin reprezentanţii rezervaţiei. „Administrarea PNR se face legal, pe baza unui contract de administrare si a unui plan de management aprobat. Un plan de management aprobat are valabilitate până la aprobarea unui nou plan de management”, informează retezat.ro.

Firma Holzindustrie Schweighofer nu a cumpărat Parcul Naţional Retezat, informează retezat.ro. „De reţinut: multe zone din masivele Retezat si Godeanu nu sunt în Parc. Niciun metru pătrat din Parcul Naţional Retezat nu aparţine firmei Holzindustrie Schweighofer”, mai precizează administraţia rezervaţiei.

Proprietarii terenurilor şi ai pădurilor din Parc sunt enumeraţi pe pagina retezat.ro. Astfel, aroape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română. Statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată o informare a Administraţiei Parcului Naţional Retezat, instituţie care nu deţine teren în parc. Suprafeţele de gol alpin sunt în totalitate proprietate a persoanelor fizice sau juridice.

Mai există păduri în Parcul Naţional Retezat sau au fost defrişate?
„Există păduri multe, frumoase şi neatinse. Sunt ocrotite în zona de protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală. Aici nu se taie nimic, nici măcar arborii morţi”, informează Parcul Naţional Retezat. În zonele tampon sunt permise tăierile de arbori în anumite condiţii clar stabilite de lege. Nicăieri în Parc nu sunt permise defrişările. „Tehnic, defrişare e când tai pădurea de pe o anumită suprafaţă şi în locul ei construieşti ceva (şosea, stadion, oraş, etc) sau dai altă întrebuinţare terenului (îi schimbi folosinţa scoţându-l din fondul forestier). În Parc nu se permite aşa ceva. În zonele tampon, în parcelele unde e permisă tăierea pădurii, va fi tot pădure şi în viitor. Ori se regenerează natural, ori se împădureşte prin plantări făcute de administratorii fondului forestier. De exemplu, în zona tampon, pe Râu Şes, unde s-au făcut tăieri de arbori, pădurea a inceput sa creasca prin regenerare naturala combinata cu împăduriri facute de către Ocolul Silvic Retezat”, arată administratorii parcului.

România nu a pierdut Parcul Retezat, „ultima pădure virgină din Europa”, mai informează reprezentanţii rezervaţiei, răspunzâna astfel nenumăratelor articole pe această temă. „România nu a pierdut Parcul Naţional Retezat. Cine scrie altceva, ori nu ştie, ori dezinformează cu bună ştinţă, ca să creeze confuzie şi îngrijorare. Parcul Retezat nu găzduieşte ”ultima pădure virgină din Europa”, nici măcar din România, unde există păduri virgine în mai multe zone ale ţării. Şi în Retezat există câteva păduri naturale - asemănătoare pădurilor virgine, bine conservate. Nu au dispărut şi nu au fost tăiate de nimeni, nici de ”ţapinari cu drujbe”, nici de ”mafia pădurilor”cum se scrie pe unele site-uri. Parcul acoperă o suprafaţă totală de 38.138 ha (gol alpin+păduri), iar în Europa există 322.000 ha paduri virgine (sursa WWF)”, informează retezat.ro.

De asemenea, reprezentanţii parcului naţional susţin că niciun drum asfaltat nu trece prin inima Retezatului. „S-a vorbit mult şi prost despre asfaltarea Retezatului. Drumul DN66A Petroşani – Herculane, zis şi ”drumul lui Băsescu” trece pe la limita de sud a Parcului, pe malul Jiului de Vest, pe o distanţă de 3,2 km. Nu taie Retezatul în două, cum au crezut naivii uşor de manipulat”, precizează administraţia PNR.

Cea mai veche rezervaţie a României
Prima rezervaţie naturală a României, Parcul Naţional Retezat, ocupă aproape 40.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt acoperite păduri, iar 9.893 de hectare sunt zone de protecţie strictă sau integrală. Masivul cuprinde pe lângă vârfurile de peste 2.500 de metri, peste 50 de lacuri glaciare şi tăuri, unele dintre cele mai spectaculoase lacuri glaciare din ţară. La peste 2.000 de metri se află Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară şi tot în Retezat se află Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România. Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul. Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Imagini spectaculoase cu caprele negre din Parcul Naţional Retezat. Câte animale sălbatice au rămas în munţi

 

FOTO Oamenii care înfruntau zăpezile din Retezat în anii '30. Imaginile rare cu schiorii care se aventurau pe munte

VIDEO Priveliştile feerice ale Retezatului. Ce le recomandă salvamontiştii celor care se aventurează pe munte


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: