FOTO 10 ani de la dispariţia mocăniţei care lega Hunedoara de minele din munţi. Cum arăta în urmă cu un secol

FOTO 10 ani de la dispariţia mocăniţei care lega Hunedoara de minele din munţi. Cum arăta în urmă cu un secol

FOTO: Scoch Fryges.

Au trecut zece ani de când linia ferată care lega Hunedoara de exploatările miniere din Ţinutul Pădurenilor şi-a încetat existenţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

De un deceniu, calea ferată îngustă Hunedoara – Govăjdia a rămas dezafectată. Tronsonul de peste 10 kilometri are o istorie aparte, iar imaginile de arhivă arată cât de important era pentru comunitate.

GALERIE FOTO

Schoch Frigyes, un inginer din Imperiul Austro-Ungar, a asistat la construcţia şi la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă a Uzinelor de Fier ale Hunedoarei şi a realizat o serie de fotografii istorice.

În toamna anului 1900, Schoch Frigyes a ajuns în Hunedoara pentru a imortaliza proiectul liniei ferate cu ecartament îngust Hunedoara – Govăjdie –Reţişoara (Ghelari), realizat în mai puţin de doi ani. Până la acea vreme, pentru transportul minereului de fier extras din minele din Ţinutul Pădurenilor cel mai adesea erau folosiţi caii. Situaţia s-a schimbat treptat, o dată cu dezvoltarea industriei la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea, o vreme în care resursele naturale ale Hunedoarei au devenit un obiectiv de importanţă europeană. Investiţiile în Uzinele de fier au crescut, la fel şi rentabilitatea acestora.

Calea ferată de aproape 20 de kilometri a funcţionat de atunci timp de peste un secol, însă ultimele decenii au schimbat brutal soarta ei şi a industriei pe care s-au bazat vreme îndelungată comunităţile din Hunedoara şi din jurul oraşului. După 1990, declinul combinatului siderurgic a dus şi la închiderea liniei de cale ferată îngustă, folosită în scop industrial şi pentru transportul călătorilor. Din 2009, ultimii kilometri ai tronsonului feroviar au fost dezafectaţi, iar materialul a fost dat la fier vechi sau revalorificat în construcţii. Vagoanele şi locomotivele care au aparţinut vechilor uzine au fost casate şi vândute, iar în final au ajuns în patrimoniul unor societăţi din afara ţării ori au fost topite.

Calea ferată Hunedoara – Govăjdia
Linia de cale ferată îngustă de la Hunedoara a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Linia înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece  „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi e valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara. Calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Locul de pornire a mocăniţelor se afla lângă Castelul Corvinilor, unde pot fi văzute ruinele unei staţii de funicular şi un hotel în construcţie.

De la castel mocăniţele cu minereu, buşteni şi dolomită, vagoanele care duceau oamenii din Hunedoara spre satele din Ţinutul Pădurenilor, circulau câţiva kilometri pe valea Zlaştiului, treceau apoi pe sub munte, printr-un tunel de aproape 800 de metri, ajungând pe valea Govâjdiei, şi se opreau la Furnalul de la Govâjdia, vechi de peste două secole. Întregul traseu oferea călătorilor privelişti impresionante.

La peste 10 kilometri distanţă, după o călătorie prin ţinuturile sălbatice ale Hunedoarei, calea ferată îngustă îşi avea capătul de linie după furnalul de la Govăjdia, în vecinătatea unei uriaşe cariere de talc şi dolomită. Terasamentul ei a devenit cu timpul un loc preferat al amatorilor de plimbări pe jos, cu bicicleta sau cu ATV-urile. Cea mai spectaculoasă porţiune a fostei căi ferate este tunelul de aproape 800 de metri care leagă valea Zlaştiului de valea Govăjdiei. A fost construit în urmă cu mai bine de 120 de ani, este căptuşit cu cărămidă şi s-a păstrat aproape intact. Cei care pornesc dinspre Hunedoara şi traversează tunelul au parte la ieşirea din el de o privelişte spectaculoasă.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Unde se află Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece indicii care au dus la identificarea locului

Atrocităţile de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Mărturia rară despre metodele odioase de exterminare a deţinuţilor

FOTO Hunedoara în anii '50, văzută de un grec: „Viaţa muncitorilor nu era cu nimic mai bună decât cea dintr-un lagăr”


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: