Elena Ceauşescu şi maicile de la Voroneţ. Povestea din anii '80 care i-a înfuriat pe români

Elena Ceauşescu şi maicile de la Voroneţ. Povestea din anii '80 care i-a înfuriat pe români

Elena Ceauşescu.

Elena Ceauşescu e fost în anii '80 cea mai puternică femeie din România şi a rămas în istorie ca un personaj negativ, care a stat în spatele unor decizii nechibzuite pentru români.

Ştiri pe aceeaşi temă

Elena Ceauşescu (7 ianuarie 1916 – 25 decembrie 1989), soţia fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu, a fost considerată în ultimii ani ai vieţii sale unul dintre cei mai puternici oameni din România, datorită statutului său de „primă doamnă a ţării” şi a autorităţii sale asupra soţului ei.

Elena Ceauşescu avea doar patru clase primare, însă în anii ’80, deţinea funcţii importante în partid şi era văzută ca posibilă succesoare la conducerea ţării. Beneficia de un „cult al personalităţii”, în egală măsură cu Nicolae Ceauşescu şi era omagiată mai ales în preajma zilei de 7 ianuarie, la aniversarea ei, când numeroşi publicişti români se întreceau în a o glorifica. „Torţa partidului”, „femeia erou”, „personificarea perfectă a valorilor tradiţionale ale istoriei naţionale”, „omul şi savantul înzestrat cu o aură planetară” şi „femeia model” au fost câteva din nenumăratele epitete folosite în articolele dedicate ei. Elena a încercat să îşi influenţeze soţul în luarea unor decizii radicale pentru români, însă unele dintre ele, puse pe seama ambiţiei şi orgoliului ei, s-au dovedit dezastruoase. Printre deciziile bizare atribuite Elenei Ceauşescu s-ar fi numărat şi interzicerea vizitelor la mănăstirile din Bucovina.

De ce a interzis Elena Ceauşescu vizitele la mănăstiri

Radio Europa Liberă  (RFE) relata în 1981 despre nemulţumirile românilor după gestul primei doamne a ţării.

„Recent, un articol neobişnuit publicat de scriitorul şi jurnalistul Fănuş Neagu a apărut în Flacăra, cunoscutul săptămânal editat de Adrian Păunescu. Neagu, care este foarte popular în România datorită croncilor sale de sport din România Literară şi, mai nou, din Luceafărul, şi-a îngăduit să o critice voalat pe Elena Ceauşescu. S-a plâns că şcolarilor le este interzis să viziteze mănăstirile faimoase în lume din Bucovina, o măsură despre care în România se crede că îşi are originile într-o decizie luată de Elena ceauşescu. Acest zvon care este bine cunoscut în România, arată că Elena Ceauşescu a vizitat o mănăstire din Bucovina în timp ce călugăriţele se rugau. Maicile nu şi-au întrerupt rugăciunea pentru vizitatorul important, care din această cauză s-a înfuriat şi a interzis vizitele la mănăstiri”, arăta un articol păstrat în arhivele RFE.

„Ninge peste mănăstirea Voroneţ şi nu este niciun copil în jur, pentru că nu ştiu cine a hotărât, din motive neştiute, elevilor să viziteze mănăstirile. Ne mândrim cu ele în faţa întregii lumi, însă le ascundem copiilor noştri”, a scris Neagu.

Potrivit autorilor documentului de arhivă, criticile aduse Elenei Ceauşescu erau exagerate de faptul că Adrian Păunescu, editorul revistei Flacăra, era foarte bine informat despre ce se întâmpla în aerul rarefiat din vârful Partidului Comunist Român şi se presupunea că fie a acţionat la sugestia cuiva din conducerea partidului ori a considerat un moment bun pentru a începe campanie proprie cu privire la Elena Ceauşescu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arăta vacanţa unor turişti americani în România din 1989: „Oamenii stau cu încăpăţânare la cozi. Locurile de muncă le sunt garantate fie că zâmbesc sau nu” 

Povestea primului cartier de blocuri din Hunedoara, spusă de spionii americani în anii '50: locuinţele construite în trei ani pentru 20.000 de muncitori

Gheorghe Gheorghiu-Dej, omul care a stalinizat România, în rapoartele SUA: „Idealistul abuziv, fanatic al sovieticilor”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: