Cetăţile dacice, situri UNESCO doar cu numele: cum sunt batjocorite sistematic aşezările antice din Munţii Orăştiei

Cetăţile dacice, situri UNESCO doar cu numele: cum sunt batjocorite sistematic aşezările antice din Munţii Orăştiei

Cetatea de la Costeşti are o situaţie juridică neclară. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Deşi se află în patrimoniul UNESCO de aproape două decenii, cinci dintre cele şase cetăţi dacice din zona Munţilor Orăştie care au beneficiat de recunoaştere internaţională au rămas într-o situaţie tragică, susţin arheologii. Sunt la mila intemperiilor, a vandalilor şi a căutătorilor de comori, iar autorităţile nu au reuşit să le clarifice situaţia juridică. Mai mult, terenul unora dintre monumente a ajuns în proprietatea unor composesorate.

Turiştii străini caută siturile UNESCO din Munţii Orăştiei cu harta în mână, însă deseori, cel puţin în cazul aşezărilor Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna şi Costeşti, pleacă dezamăgiţi de starea în care le-au găsit. În cele cinci cetăţi dacice incluse în patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) se văd urmele lăsate de vandali, localnici şi căutători de comori şi lipsa protecţiei în faţa intemperiilor: ziduri scrijelite, blocuri de calcar distruse, trunchiuri de fagi smulse de furtuni şi prăbuşite peste rămăşiţele aşezărilor, acoperite de mărăcini şi licheni.

Situaţia lor juridică este neclară, susţin autorităţile judeţene şi reprezentanţii Ministerului Culturii şi de aceea demersurile de conservare şi reabilitare a acestora au fost îngreunate în ultimii ani.

Doar în Sarmizegetusa Regia, situaţia s-a îmbunătăţit. De când a fost preluată în administrare de serviciul public înfiinţat în judeţul Hunedoara, aşezarea UNESCO a beneficiat de pază de 24 de ore, de un regulament de vizitare şi de îngrijire. Drumul spre situl Unesco a fost modernizat, iar accesul a devenit mult mai facil. „Numărul turiştilor care ajung la Sarmizegetusa Regia a crescut treptat, iar de la începutul anului până în prezent a ajuns la peste 56.000 de oameni, plătitori de bilete”, spune Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia. În restul aşezărilor UNESCO, numărul turiştilor nu poate fi estimat, pentru că nimeni nu are grijă de ele. Nici măcar nu au fost stabilite trasee de vizitare ale cetăţilor Costeşti, Blidaru, Căpâlna, Băniţa sau Piatra Roşie, iar cei care urcă spre ele contribuie deseori la distrugerea lor.

Ministerul Culturii cunoştea situaţia lor
Starea dezolantă a aşezărilor din Munţii Orăştiei a fost recunoscută chiar de către fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu. „Situaţia cetăţilor dacice, aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este una dintre cele mai îngrijorătoare. Ministerul Culturii nu deţine, din păcate, prea multe pârghii pentru a interveni direct. Din anul 2013, situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, iar celelalte situri se găsesc pe terenuri care nu se află în administrarea directă a vreunei instituţii publice centrale sau locale”, informa fostul ministru, într-un răspuns publicat în luna ianuarie, la scrisoarea deschisă adresată de istoricul Ioan Piso, în care profesorul universitar de la Universitatea „Babes-Bolyai" Cluj se plângea de starea cetăţilor dacice.

„Să luăm acum zona Munţilor Orăştiei, care a fost făcută praf. Cunoaştem sute de oraşe greceşti şi romane în bazinul mediteranean, dar civilizaţia dacică este unică, iar manifestările ei majore au avut loc în Munţii Orăştiei. Cu atât mai mari şi mai de neînlocuit sunt pierderile suferite aici. S-a ajuns atât de departe, încât nici nu ştiu dacă mai este ceva de furat. În faţa unor asemenea situaţii autorităţile au închis ochii”, reclama istoricul dr. Ioan Piso, în scrisoare deschisă.

Terenul cetăţii a ajuns la composesorat

Zilele trecute, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara i-a adus pe Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii şi pe alţi doi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului în vizită la Sarmizegetusa Regia şi Costeşti, pentru a cunoaşte situaţia acestora.

„Am reluat solicitarea de a prelua în administrare şi cetăţi dacice, după modelul Sarmizegetus Regia. Ar fi benefic pentru ele, pentru că am putea aloca fonduri necesare conservării lor”, afirmă Mircea Bobora, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Demersurile de preluare a siturilor de către CJ Hunedoara au loc încă din 2013, când Sarmizegetusa Regia a intrat în administrarea autorităţilor judeţene, însă nu au fost finalizate din cauza situaţiei juridice neclare a siturilor. Costeşti, cea mai accesibilă dintre cetăţi, a ajuns în proprietatea unui composesorat, iar străinii care vin aici  îi pot găsi pe localnici păscându-şi vitele prin vechile incinte sacre.

„Terenul pe care se află Cetatea de la Costeşti aparţine în prezent unui composesorat din zonă şi de aceea trebuie clarificată cât mai repede situaţia sa”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. Într-o situaţie asemănătoare cu cea a aşezării antice de la Costeşti se află şi cetatea Blidaru, în timp ce unul dintre locurile celor mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani, aşezarea dacică de la Luncani, Piatra Roşie, se află într-o stare şi mai gravă.

„Spre deosebire de cetăţile Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru şi Sarmizegetusa Regia, care au fost incluse într-un amplu program de restaurare-conservare la începutul anilor 1980, în urma căruia vestigiile au fost curăţate de vegetaţia seculară şi parţial consolidate, cetatea Piatra Roşie nu a beneficiat niciodată de astfel de lucrări. Aici rădăcinile copacilor acoperă zidurile antice şi le dizlocă. Factorii naturali afectează zi de zi vestigiile, de pildă elementele monumentalei scări de piatră alunecă câte puţin la fiecare ploaie”, a relatat Aurora Peţan, preşedintele Fundaţiei Dacica.

În aceeaşi situaţie se află şi cetatea Băniţa, sit UNESCO, unde, la fel ca la Piatra Roşie, nu s-au făcut niciodată lucrări de conservare. „Acolo vegetaţia a pus într-atât stăpânire pe cetate, încât nu mai există nici potecă de acces. Însă chiar şi celelalte cetăţi au nevoie de lucrări permanente de întreţinere, pe lângă cele de conservare, deoarece sunt supuse continuu factorilor naturali care le degradează”, afirmă arheologul dr. Aurora Peţan.

Din 1999 în patrimoniul UNESCO
Cele şase aşezări antice din zona Munţilor Orîăştiei au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, restul, proprietăţi ale statului român, având o situaţie juridică neclară.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice: autorităţile sunt acuzate că au ascuns adevărul la UNESCO despre starea lor

O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.

Legătura tainică dintre Sarmizegetusa Regia şi Mănăstirea Prislop. De ce urcă pelerinii lui Arsenie Boca în situl antic

Fiecare sărbătoare religioasă aduce un mare număr de turişti la Sarmizegetusa Regia, iar mulţi dintre ei urcă în situl fostei capitale dacice, după ce mai întâi au vizitat Mănăstirea Prislop. De Sfânta Maria, Sarmizegetusa Regia a înregistrat un record de vizitatori.

VIDEO Răzbunarea naturii din tărâmul dacilor: drumul Sarmizegetusei Regia a fost devastat, iar accesul maşinilor a fost interzis. Sute de turişti urcă pe jos

Inaugurată în luna mai a acestui an, şoseaua spre Sarmizegetusa Regia - unul dintre cele mai importante situri istorice ale României - a fost devastată de viituri. Nu este prima dată când drumul recent modernizat cade victimă naturii dezlănţuite. Pagubele sunt importante, iar turiştii vor fi nevoiţi în următoarea perioadă să urce pe jos, spre sit.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: