Cetăţile dacice date în grija autorităţilor locale. Siturile UNESCO au fost ani în şir „la cheremul braconierilor”

Cetăţile dacice date în grija autorităţilor locale. Siturile UNESCO au fost ani în şir „la cheremul braconierilor”

Cetatea Costeşti. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Cetăţile dacice din Munţi Orăştiei vor ajunge în grija Consiliului Judeţean Hunedoara. Demersurile au durat mai mult de cinci ani şi s-au finalizat cu o lege care clarifică regimul juridic al siturilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetăţile dacice Costeşti – Cetăţuie, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa trec în admnistrarea Consiliului Judţean Hunedoara, iar Căpâlna în administrarea Consiliului Judeţean Alba.

„Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat astăzi, 11 februarie, cu 260 de voturi pentru şi o abţinere, Proiectul de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora. Potrivit actului legislativ, cetăţile dacice Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţă vor intra în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar cetatea dacică de la Căpâlna va fi administrată de Consiliul Judeţean Alba. Proiectul are drept scop protejarea monumentelor UNESCO, prin măsuri de pază şi protecţie, prin accesarea fondurilor necesare intervenţiilor de conservare, restaurare, precum şi de punerea lor în valoare, în vederea integrării în circuitul turistic internaţional”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Nu s0au putut aloca fonduri pentru ele

Încă din 2013, autorităţile judeţene au făcut demersuri pentru preluarea în administrare şi a celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul mondial, după modelul Sarmizegetusei Regia.

Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa Cetăţile dacice au fost incluse în Lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999, dar după 20 de ani, situaţia terenurilor pe care se află acestea şi zonele de protecţie nu este clarificată, nu există planuri de urbanism generale şi zonale (PUZ şi PUG) şi, prin urmare, nu se pot aloca fonduri pentru cercetare arheologică şi pentru conservarea monumentelor, informa Ionel Palăr, preşedinte Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

„Fără un regim clar al terenurilor pe care se află cetăţile, acestea nu au avut un administrator, cu excepţia Sarmizegetusa Regia, astfel că nimeni nu a putut interveni pentru conservarea lor şi nici nu s-au putut aloca fonduri pentru continuarea cercetărilor arheologice. Nepăzite şi aflate la cheremul braconierilor de artefacte, cetăţile dacice, de 20 de ani parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, s-au degradat. Da, sunt bucuros că apelul pe care l-am făcut, din calitatea de preşedinte al Comisiei parlamentare pentru UNESCO, să tratăm aceste grave probleme fără să ţinem seama de culoarea politică, a avut ecou. Cu unanimitate de voturi în Senat, cu unanimitate de voturi în Camera Deputaţilor, avem o lege care salvează cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”, a precizat Ionel Palăr.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Soarta misterioasei cetăţi dacice de la poalele Sarmizegetusei Regia. Ce s-a întâmplat cu Feţele Albe, în cei 50 de ani de la plecarea arheologilor

FOTO Ce au lăsat în urmă „creştinii” care au profanat o cetate dacică. Templul din Feţele Albe confiscat pentru ritualuri

FOTO Feţele Albe, locul misterios din umbra Sarmizegetusei Regia devenit cuib al profanatorilor. Lumânările şi acatistele au împânzit situl antic


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: