Povestea conacului în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Ţara Românească. A fost sediu de CAP, apoi muzeu
0
Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi, în care s-a decis unirea Moldovei cu Ţara Românească, a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului.
„Pe 6 iulie 1844, Costache Negri îl va găzdui pe Kogălniceanu la Mânjina, care venise prin Galaţi, de la Viena, unde autorităţile îi interzise, la intervenţia domnitorului Sturdza, să-şi continue călătoria spre Paris. În 1845, la Mânjina fusese luată hotărârea ca la 21 mai, să se întâlnească aici munteni şi moldoveni … Scopul acestei consfătuiri politice era de a se fixa un plan comun al acţiunilor mişcării naţionale. Întâlnirea a avut loc la 21 mai 1845, fiind prezenţi Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, C. Filipescu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad, M. Corradini şi alţi fruntaşi ai mişcării naţionale. Importanţa acestei întâlniri, dar şi celelalte care i-au urmat şi care s-au transformat în adevărate pelerinaje, au întărit rolul jucat de Mânjina în împlinirea idealurilor revoluţionare”, povesteşte Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
Conac construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova
Reşedinţa de la Mânjina avea un teren de 16.422 metri pătraţi, construcţia veche în suprafaţă de 294 mp, precum şi anexe şi garduri. Suprafaţa casei, raportată la casele ţărăneşti existente la începutul secolului al XIX-lea, denotă că era cu adevărat o reşedinţă boierească. Conacul era construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova. Un element care îi conferă stilul de casă ţărănească este faţada dominată pe toate cele patru laturi de prispă: un soclu nu prea înalt ieşit în exterior care servea ca suport pentru cei paisprezece stâlpi din lemn ce sprijină acoperişul în patru ape.
FOTO: Consiliul Judeţean Galati
„Ceea ce o deosebeşte de alte clădiri sunt cele două verande pe stâlpi de lemn, deschise, dispuse simetric pe faţada principală a casei. Vara, datorită prispei şi a celor două verande, intrarea în casă este protejată de razele dogoritoare ale soarelui, iar iarna de frigul de afară şi zăpada abundentă. Faţada este simplă, lipsită de decoraţii, însă alternanţa gol-plin conferită de ferestrele pereche, de dimensiuni medii, şi cele două uşi din scânduri, dispuse simetric, asigură armonia arhitecturală a edificiului”, spune Marius Mitrof.
Transformat în sediu C.A.P după colectivizare
Costache Negri a murit la vârsta 64 de ani, pe 28 septembrie 1876. În iulie 1914, regele Ferdinand a semnat decretul prin care conacul a primit numele de „Costache Negri”. Salvarea casei de la Mânjina a preocupat Preşedinţia Consiliului de Miniştri de atunci. S-a alocat suma de 500.000 lei către Prefectura judeţului Covurlui, pentru cumpărarea casei lui Costache Negri de la Mânjina.
„Lucrurile au stagnat deoarece se apropia războiul. Regimul comunist, instaurat la 6 martie 1945, nu a mai îngăduit recunoaşterea străduinţelor lui Negri, casa de la Mânjina devenind după colectivizare, ca multe alte conace, sediul C.A.P-ului din comună. De abia la 2 iunie 1968, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, imobilul a fost amenajat ca muzeu, deschizându-se casa memorială Costache Negri”, spune Marius Mitrof.
FOTO: Consiliul Judeţean Galati
În anul 1943, clădirea a fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. De abia în 1968, conacul familiei lui Costache Negri devine muzeu. În cele şapte săli ale conacului se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă. Sunt expuse şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
Grav afectat de inundaţii, conacul va fi reabilitat
De-alungul anilor, conacul a fost afectat de inundaţiile din localitate. De asemenea, hruba casei, folosită în perioada paşoptistă ca loc de refugiu, este şi ea degradată. Ultimele reparaţii serioase s-au făcut în 1996. Aşadar, conacul „Costache Negri” are nevoie mai mult ca niciodată de lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare.
„A fost afectat şi de inundaţiile din septembrie 2013, atunci apa în casă era de 10-15 centimetri. A fost distrusă pardoseala, iar acum se simte miros de igrasie, mucegai. În beci a intrat apă, vă daţi seama că a rămas umezeală. Instalaţia electrică prezenta un pericol.(…)Noi ne bucurăm că în ultimii ani, conacul a devenit o atracţie, în special pentru elevi”, ne-a declarat primarul comunei Costache Negri, Luca Ştefan.
Recent, Consiliul Judeţean Galaţi a anunţat că a fost semnat contractul de finanţare pentru realizarea documentaţiei tehnice în cadrul investiţiei „Proiectare pentru consolidarea, restaurarea, reabilitarea şi punerea în valoare a Casei Memoriale Costache Negri”.
FOTO: Consiliul Judeţean Galati
„Vrem să restaurăm conacul lui Costache Negri, un reper al istoriei României. Afectat de inundaţiile din anii trecuţi, conacul are nevoie de consolidare şi reabilitare. De asemenea, şi hruba casei, folosită în perioada paşoptistă ca loc de refugiu, este degradată. De aceea, am solicitat şi obţinut bani de la Ministerul Culturii, astfel încât, în momentul în care se vor deschide apelurile de finanţare, să avem documentaţia tehnică realizată, pentru a putea depune imediat proiectul pe fonduri europene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
„După inundaţii m-am deplasat la monumentul istoric unde am constatat urmele grave lăsate de urgia viiturii asupra exteriorului şi interiorului clădirii. S-a intervenit la acel moment, pentru înlăturarea urmărilor, însă o lucrare majoră se impunea şi iată că a sosit şi acest moment. Aşteptăm cu nerăbdare depunerea documentaţiei la Direcţia Judeţeană de Cultură Galaţi, în vederea emiterii avizului de specialitate şi înregistrarea lucrării spre monitorizare”, a precizat Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană de Cultură.
FOTO: Consiliul Judeţean Galati
Se încarcă comentariile...
