Deja văd triplu, am impresia, că de fiecare dată după ce corectez un set de lucrări, sufăr de strabism sau dau într-un uşor vertij doar pentru 4 lei per lucrare.

S-a încheiat sesiunea şi respir uşurată, poate pentru că o altă parte dintre candidaţi va depăşi examenul maturităţii, dar şi pentru că într-un stil tragico-comic, aş vrea să vă mărturisesc faptul că unii dintre aceştia nu vor nicidecum să accepte că etapa depăşirii unui „obstacol” poate face parte din viaţa sa.

O etapă către un un alt viitor, ce nu depinde de virtual şi nici de propria lume, ci de o realitate impusă de norme, de reguli, de contemporan, realitate ce nu ţine de niciun „fashion”, ci de acceptare!

Subiectul la geografie a fost uşor, cu aceeaşi structură pe trei părţi, în stilul cu care candidaţii s-au obişnuit în ultimii ani. 

Pentru că a mai trecut ceva vreme de la simulare, elevii au avut timp să se pregătească mai mult, ceea ce a condus la o evoluţie vizibilă. Doar 7 note sub 5 (din pachetul meu de teze), doar 4 note între 5 şi 6, majoritatea între 7 şi 9, nicio notă de 10, dar câteva s-au remarcat ca fiind pregătite peste nivelul de 90 de puncte. Doar cineva care nu trăieşte pe planeta asta, nu putea obţine 50 de puncte!

N-au mai confundat „statul” cu „satul”, dar au considerat că „oraşul Notre-Dame” trebuie să fie în Franţa; hidrocentralele nu au mai produs curent electric cu ajutorul „vântului”, dar un elev mai curajos s-a gândit că ar fi buni nişte „cărbuni de băgat pe foc în aceste hidrocentrale pentru a produce mai mult curent”.

Desigur, numărul perlelor a fost mai mic, dar destul de interesante şi de această dată. Cel mai mult m-a amuzat convingerea unora că Londra este de fapt New York, iar Irlanda este o adevărată „S.U.A cu climă mediteraneeană”.

Una dintre bătăile de cap ale candidaţilor a fost să explice de ce Republica Moldova are un potenţial agricol ridicat. Până la a explica faptul că există soluri fertile de tip cernoziom sau că relieful este predominat de câmpie şi podiş, pentru mulţi dintre viitorii absolvenţi, potenţialul agricol ridicat se datorează „oamenilor muncitori” sau că „fiecare lucrător îşi asumă responsabilitatea şi încearcă să cultive produse cât mai bune şi de aceea ei au o creştere mare şi de folos dar şi dezvoltarea lor în alte ţări”.

Păi deh, ce nu s-ar mai întâmpla şi pe la noi, dacă toţi ne-am asuma responsabilitatea, nu-i aşa?

Un alt obstacol a părut a fi comparaţia în ce priveşte relieful dintre Carpaţii de Curbură şi Subcarpaţii Moldovei, fiind foarte firesc pentru unii că munţii de la curbura Carpaţilor s-au format prin „vulcanizare”, asta pentru că cel sau cea de la care s-a inspirat candidatul a scris că aceştia au apărut prin „vulcanism”, la fel de greşit ca şi simplul proces de sedimentare al Subcarpaţilor.

Ce te faci când trebuie să explici avantajele sau dezavantajele utilizării combustibilor fosili pentru obţinerea energiei electrice?  Pentru două sau patru puncte te străduieşti să găseşti argumentele corecte: fie că asiguri „funcţionarea continuă a hidrocentralelor”, sau că „ne face viaţa mai uşoară”, fie că „ne putem deplasa mai uşor cu ajutorul automobilelor”.

Toate acestea, în unanimul acord că aceşti combustibili fosili contribuie din plin la poluarea atmosferei prin arderea lor!

„a, b, c sau d, una din patru tot e!„

Desigur că se dă cu banul în ceea ce priveşte itemii cu alegere multiplă, iar ochii cât „cepele” ca profesor corector le faci atunci când nu se scrie litera corespunzătoare variantei corecte, ci litera sau cifra corespunzătoare răspunsului corect. Te obligă să empatizezi şi să cauţi, acolo unde candidatul nu a putut scrie ordonat ce trebuia să scrie.

Care ar fi cauzele care explică densitatea redusă a populaţiei din Munţii Carpaţi?

Păi să fie faptul că „nivelul de trai este foarte greu şi că solurile sunt pietroase şi îi împiedică pe ţărani să le muncească ”? sau să fie faptul că „mediul înconjurător nu mai este atât de prielnic deoarece animalele nu mai sunt în număr mare, copacii sunt tăiaţi şi populaţia nu are grijă de asemenea deplasări”?

Aşadar „toţi oamenii trebuie să ajutăm creşterea dezvoltării în natură”, iar faptul că populaţia se retrage la câmpie pentru că acolo solul „are mai multe substanţe chimice”, faţă de solul de munte trebuie să ne dea serios de gândit!

Între timp PIB-ul scăzut în România se datorează „vânzărilor de produse la un preţ foarte mic”, „Nigeria a aderat la U.E încă din anul 2004”, iar debitul scăzut al Dunării în intervalul septembrie – noiembrie se datorează faptului că „oamenii nu mai au nimic de cultivat şi se pregătesc pentru sezonul de iarnă”.

Cu speranţa că v-am descreţit frunţile, iar rezultatele la bacalaureat au fost favorabile pentru majoritatea candidaţilor, aştept codul de caniculă, să pot simţi vara autentică şi fericirea unei vacanţe, în ciuda tuturor codurilor portocalii şi galbene de ploi, furtuni şi inundaţii!