Vestigii arheologice puse în pericol de cel mai mare proiect de transport de gaz al României. „Şi patrimoniul cultural este tot de interes naţional“

Vestigii arheologice puse în pericol de cel mai mare proiect de transport de
gaz al României. „Şi patrimoniul cultural este tot de interes naţional“

Lucrărila proiectul BRUA

Proiectul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria, ţările străbătute de coridor), derulat de România prin intermediul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A., constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podişor (Giurgiu) cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezeni-Haţeg-Recaş-Horia (Timiş), pe o lungime de 528 de kilometri.

Faza I a proiectului BRUA reprezintă o investiţie în valoare de 478,6 milioane euro, pentru care Uniunea Europeană a acordat un grant de 179 milioane euro pentru realizarea conductei, BERD a acordat un împrumut de 60 de milioane de lei, Transgaz investeşte 149 de milioane de euro, Banca Europeană de Investiţii oferă un împrumut de 50 de milioane de euro, iar restul banilor vor fi acoperiţi de la diferiţi creditori.

Termenul estimat de punere în funcţiune şi începere operare este 31 decembrie 2019. Proiectul este inclus în Strategia de Securitate Energetică a Uniunii Europene (menită să diversifice atât resursele de energie regionale, cât şi rutele lor de transport), fiind considerat drept un Proiect al Uniunii Europene de Interes Comun (PIC).

BRUA va trece prin 10 judeţe (Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş), 79 de localităţi şi va afecta zeci de situri arheologice, printre care Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Tibiscum, şi situri Natura 2000. În urma cercetărilor arheologice au fost descoperite structuri de locuire, morminte, structuri de fortificaţie, aşezări şi altele.

Culoar de lucru -  21 de metri lăţime

Conform broşurii de prezentare a proiectului, „impactul asupra florei este generat de pregătirea suprafeţei de teren pentru lucrările de construcţie şi montaj, care necesită îndepărtarea stratului vegetal pe o fâşie de maxim 21 de metri pentru săparea şanţului şi montarea conductei”. Acelaşi lucru este menţionat şi de experţii ARCADIS care au realizat un raport care stă la baza împrumutului BERD. „Avizele vor fi obţinute pentru toate lucrările derulate în sectorul de lucru, inclusiv pentru obstacolele naturale întâlnite. Lăţimea de lucru propusă este de 21 de metri”.

De exemplu, avizul Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC) Gorj face referire la rapoartele de diagnostic arheologic intruziv în care se spune că „cercetarea arheologică preventivă pentru siturile identificate şi delimitate, se va realiza pe culoarul de lucru propus de beneficiar pentru conducta de transport gaze naturale, de 21 de metri în terenuri arabile, păşune, fâneţ şi neproductiv şi de 14 metri pentru zonele de vii, livezi, pădure”.

De altfel, aceste dimensiuni sunt menţionate chiar în Documentaţia Tehnică  privind obţinerea avizului de la Direcţia Judeţeană de Cultură, documentaţie realizată de Departamentul Proiectare şi Cercetare al Transgaz.

Raportul cercetării arheologice preventive trebuie dezbătut şi supus aprobării în cadrul Comisiei Naţionale de Arheologie. Apoi urmează etapa descărcării de sarcină arheologică şi se poate efectua lucrarea propriu-zisă.

Arheologii susţin că este important de cercetat acest culoar de 21de metri şi pentru momentul în care BRUA este finalizat, iar în acea zonă, care va deveni una de protecţie a conductei, nu se va mai putea face nicio cercetare sistematică, doar intervenţii de urgenţă care vor depăşi lăţimea conductei.



Cercetare arheologică doar pentru 2,2 m

Transgaz a atribuit încă din 2017, prin licitaţie publică, serviciile de diagnostic arheologic intruziv, cercetare arheologic preventivă (în vederea descărcării de sarcini arheologică) şi servicii de supraveghere arheologică în cadrul lucrărilor de execuţie a BRUA. Patru companii private au câştigat această licitaţie, iar preţul aproximativ este de vreo 60 de milioane de lei. Lucrările au început în anumite zone abia în anul 2018 după obţinerea autorizaţiei de construcţie dată la nivelul întregului proiect.

Doar că, în realitate, Transgaz efectuează cercetare arheologică preventivă pe o suprafaţă de 2,2 metri, nu 21 metri sau 14 metri, aşa cum se menţionează în rapoartele de diagnostic preventiv. Cei 2,2 metri reprezintă terenul afectat efectiv de şanţul în care urmează să fie îngropată conducta, deşi terenul afectat de utilaje de mare tonaj care vor pătrunde în zonă este de 21 de metri sau 14 metri. Pe această suprafaţă susţine chiar beneficiarul s-ar face şi decopertarea a 30 de centimetri din sol.

Acest lucru este confirmat pentru „Adevărul” de DJC Timiş: „conform rapoartelor de cercetare arheologică preventivă înregistrate la DJC Timiş, cercetarea a fost efectuată pe o lăţime de 2,2 metri”.

De altfel, în adresa de înaintare a DJC Timiş către Direcţia Patrimoniu Cultural – Comisia Naţională de Arheologie (CNA) din data de 10 octombrie 2018 se arată că „cercetarea arheologică preventivă se va realiza pe o lăţime de 2,2 metri, conform prevederilor contractuale”. În aceeaşi adrese se mai arată: „conform proiectului tehnic al investiţiei, culoarul de lucru pentru conducta de transport gaze naturale este de 21 de metri, respectiv 14 metri”.

Unul dintre cele mai clare avize conforme emise este cel al DJC Gorj. Acolo se specifică dimensiunile exacte pentru care Transgaz trebuie să facă cercetare arheologică. „Noi am luat această decizie cu 14 metri şi 21 de metri din studiile pe care ei le-au depus. După care ei au făcut o adresă către Ministerul Culturii în care au spus că ar fi mai bine să fie 2,2 metri. Eu nu pot să dau descărcare arheologică pe 2,2 din moment ce am avizul dat pe 21. Ar însemna ca eu să-mi neg propriul aviz”, declară pentru „Adevărul” Pompiliu Ciolacu, directorul DJC Gorj.

„Deşi această conductă este de interes naţional şi patrimoniul cultural este tot de interes naţional şi ţine de siguranţa naţională. Ar trebui să existe o simbioză între cele două: nu construim infrastructură dărâmând patrimoniu, dar nici nu protejăm excesiv patrimoniul pentru a bloca infrastructura”, adaugă Pompiliu Ciolacu.



Cum se explică modificările

Reporterii „Adevărul” au solicitat Transgaz, prin două adrese (una în luna martie şi una în aprilie), informaţii despre aceste aspecte, însă nu au primit nici un răspuns.

În data de 12 octombrie 2018, Comisia Naţională de Arheologie a luat în discuţie cererile pentru eliberarea autorizaţiilor pentru cercetare arheologică preventivă pentru instalare conductă gaz BRUA, siturile 1-4, judeţul Timiş.

„Solicitările menţionate au fost analizate în cadrul CNA din data de 12.10.2018 şi au fost respinse, solicitându-se respectarea avizului DJC Timiş”, spune Ministerul Culturii, prin Direcţia Patrimoniu.

Doar că, ulterior, Biroul Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie (for inferior) din data de 25.10.2018 a aprobat cererile menţionate mai sus.

„Cred că la acel moment comisia nu înţelegea care este diferenţa dintre cei 21 de metri şi cei 2,2 metri şi faptul că nu se mai decopertează nimic. Am înţeles că ei (Transgaz n. red.) au renunţat la a mai face decopertări superficiale de sol pentru a intra cu utilaje. Ei au spus că nu mai sapă decât pe 2,2 metri”, declară Emilian Gamureac, directorul Direcţiei Patrimoniu din Ministerul Culturii.

„În proiectul lor fac decopertare la 30 de centimetri (pe culoarul de 21 de metri n. red.). Asigurările pe care le-au dat în CNA sunt că nu vor face nici aceste decopertări. Pe Timiş nu au mai decopertat pe zona siturilor. În aviz apare culoarul de lucru, decopertarea şi şanţul. Ar fi trebuit să facă cum se face în străinătate, pe tot culoarul de lucru”, spune şi Victor Bunoiu de la DJC Timiş.

Doar că aceste „asigurări” ale Transgaz nu sunt suficiente pentru a modifica un aviz conform emis în baza unor studii. „CNA a luat act de cererile Transgaz şi le-au transmis către noi. Noi nu putem accepta ca o persoană terţă să facă o modificare într-un proiect şi noi să luăm act de ea. Noi putem modifica avizul pe 2,2 în contextul în care există un studiu sau un ordin al Comisiei Naţionale de Arheologie”, subliniază Pompiliu Ciolacu de la DJC Gorj.

Ioan Carol Opriş este preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, o instituţie cu rol consultativ în cadrul Ministerului culturii. Profesorul Opriş spune pentru „Adevărul” că  CNA a analizat din punct de vedere ştiinţific solicitările de autorizare depuse de Transgaz, „luând la cunoştinţă asupra angajamentului scris al Transgaz de a nu efectua alte intervenţii în sol în afara şanţului destinat amplasării conductei. CNA nu poate impune unui solicitant o cercetare preventivă pe o suprafaţă mai mare decât cea afectată de un proiect, indiferent de natura acestuia.”

De asemenea, preşedintele CNA este dezamăgit de modul în care s-a lucrat la acest proiect de importanţă naţională. „Ne manifestăm şi pe această cale nedumerirea şi amărăciunea că în astfel de proiecte de mare importanţă naţională Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu s-a implicat direct. Nivelul investiţiei, la fel suprafaţa afectată, ar fi necesitat implicarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în scopul realizării unui proiect naţional de cercetare coerent pentru patrimoniul istoric şi arheologic.”

Concluzia aparţine chiar reprezentantului Ministerului Culturii, Emilian Gămureac: „În principiu, dacă cineva vrea să-şi construiască o casă şi are un raport avizat, apoi se răzgândeşte şi vrea să o facă altfel, îşi reia procedura de avizare şi obţine un alt aviz.”

Pe aceeaşi temă:

Transgaz şi Black Sea Oil & Gas au semnat Memorandumul pentru Proiectul Midia

Transgaz a primit undă verde pentru lucrările la conducta care va prelua gazele din Marea Neagră

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: