O româncă, ultima ucenică a marelui Matisse. Nina Arbore a pictat pe aur o biserică monumentală din Constanţa

O româncă, ultima ucenică a marelui Matisse. Nina Arbore a pictat pe aur o biserică monumentală din Constanţa

Nina Arbore, în biserica de la Constanţa Sursa foto wikipedia.org

Considerată o mare doamnă a picturii româneşti, Nina Arbore, ultima ucenică a lui Henri Matisse, este autoarea picturii murale de la splendida biserică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Constanţa, monument arhitectonic de patrimoniu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nina Arbore, caracterizată drept o mare doamnă a picturii româneşti, s-a născut la 8 ianuarie 1889, în Tecuci, într-o familie de intelectuali care au acordat atenţie educaţiei sale. Studiază liceul la Bucureşti, unde ia lecţii de pictură de la artistul plastic Nicolae Vermont, primul student evreu al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, unchiul actriţei Marioara Ventura.

Decide să continue studiile în pictură, la Munchen, apoi la Paris, unde devine cursantă la atelierul-şcoală al lui Henri Matisse. Nina Arbore face parte astfel din ultima promoţie a şcolii faimosului pictor francez, care a imortalizat ia românească în celebra „La Blouse Roumaine“.

Lucrul cu Matisse o influenţează decisiv pe Nina Arbore, care se întoarce în ţară şi începe o activitate intensă, care s-a văzut pe simeze, la catedră şi în pictarea lăcaşurilor de cult. Opera ei de căpătâi este considerată pictura murală pe un fond de aur de la Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Constanţa.

Ridicată în perioada interbelică, biserica de pe strada Ştefan Mihăileanu colţ cu strada Călăraşi este un monument de arhitectură emblematic pentru Arhiepiscopia Tomisului. Lăcaşul este placat cu calcar, pictura este frescă, în stil neo-bizantină, poleită cu aur. Altarul este despărţit de naos printr-o catapeteasmă realizată din marmură cu motive decorative vegetale.

Lucrările au durat între anii 1934-1937, la iniţiativa primarului vizionar Horia Grigorescu, considerat ctitor. Proiectul era realizat de Dumitru Ionescu-Berechet, arhitectul-şef al Patriarhiei.

„Biserica este zidită din piatră şi cărămizi, iar clopotniţa este magnifică, având 30 metri înălţime, situată lateral şi integrată în corpul bisericii. Catapeteasma este sculptată în marmură, iar policandrul are 104 lumini. Pictura a fost realizată în frescă, în stil bizantin, de pictoriţa Nina Arbore, care a fost ajutată de pictorii Virgil Manoliu şi Ghiţă Popescu-Mazilescu.

La 17 octombrie 1937, însuşi patriarhul Miron Cristea a oficiat slujba de sfinţire a noului lăcaş de cult. La recepţia finală din 1938, marele critic Grigore Oprescu afirma: «Această biserică, aşa cum a ieşit din planul arhitectului şi din mâna pictoriţei, este una dintre frumoasele noastre clădiri religioase». Întemeietorul parohiei este preotul Nicolae Paveliu, iar primul paroh avea să fie preotul Alexandru Moroianu“, consemnează în cartea cu istoricul bisericii autorul Ionuţ Druche, directorul Bibliotecii Arhiepiscopiei Tomisului.

Interiorul bisericii Foto Ionuţ Druche - Fototeca Ortodoxiei Dobrogene

În timpul războiului, Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel a fost serios afectată de bombardamente, astfel că biserica Sfinţii Împăraţi a fost aleasă pentru a ţine loc de catedrală tomitană.

În „Adevărul literar şi artistic“, ediţia din 31 octombrie 1937, ziaristul Tache Soroceanu scria: „Ninei Arbore i s-a dat, în fine, posibilitatea să-şi arate întreaga măsură a talentului ei de decoratoare, încredinţându-i-se zugrăvirea bisericii Sfinţii Constantin şi Elena din Constanţa. Păstrând canoanele stilului bizantin, Nina Arbore a făcut operă de înnoitor, operă personală“.

„Talentată, instruită şi cultă, s-a constituit într-o adevărată protagonistă a artelor frumoase româneşti. Artist plastic realizat prin pictură cu culori de ulei şi de apă, prin frescă şi mozaic, prin multiple tehnici ale desenului şi gravurii, se impune, după cum o caracteriza critica timpului, prin soliditatea meşteşugului şi măiestriei, prin poeticitatea viziunii şi sensibilitate. Creaţiile ei, categoric depăşind cadrul de la care a pornit la debut, alături de cele semnate de colegele sale, Rodica Maniu Mützner, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem(etriade) Bălăcescu, Cecilia Cuţescu-Storck, Mina Byck-Wepper, Nuni Dona, Nutzi Acontz, Elena Popeea, Magdalena Rădulescu, sunt etalate frecvent la prestigioase expoziţii din ţară şi din străinătate. A fost o prezenţă constantă şi agreabilă la Saloanele Oficiale ale vremii şi la alte expoziţii de grup, de răsunet în epocă: Arta română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziţia internaţională de la Barcelona, Expoziţia de artă futuristă de la Roma. Este activă, inovatoare, atât la confi gurarea unui discurs plastic distinct, cât şi la organizarea procesului creator. Valorifică potenţialul comportat de culoare în îmbinare cu desen şi cu sugestia unui modelaj clasic, care în accepţia pictoriţei a căpătat forma de apoftegmă: «Urăsc tot ce-i vulgar şi insistent, caut măreţie şi seriozitate clasic㻓, notează publicistul Tudor Braga în revista Akademos.

Măiestria picturii murale de la Constanţa o repetă la biserica Sfântul Ilie Tesviteanul din Sinaia. Trecându-şi lucrări nemuritoare în albumul vieţii, Nina Arbore, ultima ucenică a lui Henri Matisse, se stinge din viaţă la 7 martie 1942, în Bucureşti. Actualmente, opera ei din frumoasa biserică de la Constanţa este în proces de restaurare, pentru a rămâne bucurie generaţiilor viitoare.

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Foto Ionuţ Druche - Fototeca Ortodoxiei Dobrogene

Pe aceeaşi temă:

Sfântul Gheorghe. Divinitatea prin ochii pictorului Nicolae Tonitza: capodoperele din biserica de hram din Constanţa

Cine este misterioasa muză din celebrul tablou La Blouse Roumaine al lui Henri Matisse. Chipul ei a fost şters din pictură

Pictorul francez care a făcut celebră ia românească, La Blouse Roumaine. Un semn ascuns este „cusut“ în lucrare

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: