Constanţa stârneşte cele mai mari pasiuni electorale. Doar Sectorul 1 din Bucureşti întrece, la număr de candidaţi, oraşul-port de la Marea Neagră
0
Constanţa este cel mai râvnit oraş din provincie, mai râvnit şi decât toate sectoarele de Capitală – cu excepţia elitistului Sector 1 din Bucureşti. Judecând după clasamentul naţional întocmit de Expert Forum, ONG-ul specializat pe analiză şi statistică electorală, Constanţa are cei mai mulţi pretendenţi în a-i conduce destinele.
Aglomeraţia de candidaţi la alegerile locale din 27 septembrie 2020 se manifestă atât la Primărie, cât şi la Consiliul Local - remarcă Expert Forum în statistica întocmită la nivel naţional.
La Primărie, doar Sectorul 1 din Bucureşti, cu 20 candidaţi, mai întrece Constanţa, care are 17 candidaţi. În top urmează Bucureştiul cu Sectoarele 2 şi 6 (16 candidaţi), apoi Timişoara (15), Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava (14), Bucureşti Sectorul 3, Târgu-Mureş, Deva, Braşov, Botoşani, Piteşti (13) etc.
La Consiliul Local, doar Sectorul 1 din Bucureşti, alături de Sectorul 2 din Capitală, se situează peste Constanţa la concurenţă. Bucureştii au 16,8 candidaţi pe loc, iar Constanţa are 14,4 candidaţi pe un loc, în condiţiile în care Consiliul Local are 27 locuri şi la Constanţa, şi la aceste sectoare.
Constanţa deci, cu halul ei de subdezvoltare, stârneşte cele mai mari pasiuni în rândul oamenilor cu aspiraţii în politică. Dincolo de incapacitatea Dreptei de a se uni într-o candidatură unică la Primăria Constanţa, este vorba de îndârjirea celor aflaţi la putere, care vor în continuare la putere, deşi au condus tot judeţul din anii 2000, cu rezultatele catastrofale care se văd şi care au dus Constanţa în picaj, în orice top al prezentului şi al perspectivei.
Un expert în geopolitică, fost diplomat în MAE, Dorin Popescu, cel care a fondat Asociaţia Casa Mării Negre, enumeră câteva motive pentru care bătălia la Constanţa este atât de mare şi de ce Constanţa nu mai poate rămâne încremenită în spoieli fără substanţă, făcute la repezeală.
Radiografia oraşului, făcută de analistul Dorin Popescu
„Oraşul Constanţa deţine un patrimoniu material şi imaterial (cultural, istoric, spiritual, arheologic) inegalabil în întreaga Europă Centrală şi de Est, unic în conţinut şi expresie, apt să confere platforme solide pentru dezvoltări substanţiale şi rapide ale turismului cultural, ale turismului religios, ale infrastructurii critice etc. Nu există nicăieri pe harta României un decalaj mai mare între potenţialul şi expresia patrimoniului unui <urban mare> – Constanţa conduce detaşat topul oraşelor cu patrimoniu irosit din România.
În uriaşa majoritate a statisticilor naţionale tematice (atragere de fonduri şi investiţii europene, investiţii externe directe, investitori strategici, dezvoltarea infrastructurii critice, vitalitatea culturală, progresul tehnologic, parcurile industriale, tehnologiile smart, industriile creative, exploatarea patrimoniului material şi imaterial etc.), oraşul Constanţa ocupă locuri modeste, la rivalitate cu Bârlad, Reşiţa, Focşani etc. De câteva zeci de ani, potenţialul oraşului este irosit, degradat, alterat, exploatat în interes privat, victimă a maşinaţiunilor unor grupuri de interese. Irosirea acestui potenţial este recognoscibilă în toate – de la clădirile istorice degradate din Peninsulă (cândva centrul sezonier de atracţie al elitelor locale şi naţionale) la inexistenţa unui Centru urban modern, de la absenţa marilor proiecte tehnologice la absenţa parcurilor industriale, de la cenuşiul posomorât al micilor străzi la rugina instalaţiilor portuare, de la cheiurile fără nave la cultura fără reviste, de la parcurile fără iarbă la copiii fără sport etc. Oraşul Constanţa se visează de peste un secol „locomotiva” culturală, ştiinţifică, mentală, tehnologică şi industrială a Dobrogei şi a sud-estului ţării, însă „vagoanele trenului” nu mai răspund de mult la comenzi, iar locomotiva suflă greu şi singură pe şinele de cale ferată năpădite de buruieni din vecinătatea gării.
Din oraşul mitic al lui Ovidius, oraşul Constanţa va fi devenit un banal târg provincial cu ifose de capitală a sudului. Ratăm constant modernizări, oportunităţi, investiţii. Marii investitori ocolesc sistemic şi la distanţă Constanţa, iar singurul lor punct de interes conjunctural rămâne portul, fără de care Constanţa s-ar fi adăugat de mult oraşelor pierdute de pe harta României.
Oraşul Constanţa nu este numai gazda unui port care are nevoie de modernizări substanţiale şi integrate, similare în anvergură celor gândite acum peste un veac de către elita inginerească a vremii.
Principalul vinovat – deloc singurul – este administraţia locală, care, din numeroase motive (absenţa viziunii, absenţa resursei umane de calitate, management defectuos, interese de castă, conduite reprobabile etic şi scheme ilicite de devalizare a patrimoniului, probate în instanţă prin verdict definitive), eşuează permanent în a răspunde aşteptărilor populaţiei şi nevoilor de dezvoltare a oraşului. O dovadă directă în acest sens o reprezintă numeroasele condamnări definitive la vârful administraţiei locale, iar una indirectă – fizionomia ponosită şi degradată a întregului oraş, din Peninsulă până în Mamaia.
Un al doilea vinovat, fără de care primul nici nu ar putea exista, este apatia comunităţii locale, disponibilitatea acesteia de a gira (prin pasivitate, dezinteres, complicitate etc.) conduitele clasei administrative locale. Cohorte de oportunişti însoţesc sistemic o administraţie stufoasă, fără aplomb, fără viziune, cu etici mărunte şi rudimentare, se hrănesc din scheme oneroase, girează vulgul, întreţin degradările, ucid pas cu pas oraşul.
În fine, cel de-al treilea vinovat pare a fi incapacitatea organică a Centrului (a Bucureştiului) de a iniţia şi implementa proiecte cu valoare paradigmatică pentru Constanţa şi pentru Dobrogea, care să le reconecteze de facto şi à jamais la procesele de modernizare paradigmatică a României. Oraşul Constanţa are nevoie mai mult ca oricând de schimbare. De schimbarea administraţiei şi de schimbarea mentalităţilor provinciale. Nevoia de schimbare în viaţa acestui oraş este vitală şi este urgentă“
Analistul politic Dorin Popescu - fondator Asociaţia Casa Mării Negre Sursa Facebook DP
Miza decisivă de la Constanţa. Ocazia crucială de a schimba ceva, după ani de administrare dezastruoasă Mazăre-PSD
Analistul Dorin Popescu arată că dezvoltarea Constanţei a fost sabotată, pe termen lung, de reţeaua clientelară pornită de la vârful administraţiei locale. Vina aparţine şi comunităţii, care i-a lăsat pe corupţi să-şi facă de cap şi nu le-a opus rezistenţă nici măcar la vot.
„Municipiul Constanţa este cel mai important oraş din România în care se joacă, la aceste alegeri locale, cartea autentică a schimbării. După o administraţie permanentizată solid la putere – aproape eternizată – în ultimii 20 de ani, la aceste alegeri există şanse reale pentru ca monopolul distructiv al actualei administraţii să fie destructurat.
Nu există în tot restul ţării o miză simbolică similară la nivelul oraşelor mari. Primăria Generală a Capitalei, Sectoarele municipiului Bucureşti, Timişoara, Clujul, chiar Iaşiul au rotit administraţii în mai multe cicluri electorale, au exersat schimbarea la nivelul clasei administrative locale.
Nu mai există, în România, o longevitate similară a sabotării propriei modernităţi la nivelul marilor oraşe. În aceşte două decenii s-au creat pe plan local, la Constanţa, reţele clientelare pe termen lung, s-au realizat trocuri de poziţii şi funcţii în formule invariabile care au degradat constant iluziile şi şansele schimbării, ale modernităţii. Un adevărat malaxor al complicităţilor transpartinice a privat oraşul de şansa schimbării, de apropierea de modernitate. La aceste alegeri locale, din perspectiva analizelor rezultatelor scrutinului pentru Parlamentul European din mai 2019, comunitatea şi administraţia locală ştiu că există o şansă reală de schimbare, ca atare bătălia politică, electorală şi administrativă este mai dură şi mai complicată decât în aproape tot restul ţării.
S-au rafinat, în acest context particular, şi instrumentele de război politic; principalul instrument, căruia îi datorăm această inflaţie de candidaţi, îl reprezintă tentativa actualei administraţii de a sabota şansele unei coeziuni a principalilor opozanţi/contracandidaţi, inclusiv/prioritar prin stimularea artificială a numărului de candidaţi, prin dispersia opţiunilor de vot pe segmentul “schimbării” şi prin stimularea stratificată a clivalelor ideologice sau interpersonale dintre “vectorii schimbării”, cu obiectivul tactic de a împiedica, punctual, crearea unei alianţe robuste a actualei opoziţii de pe plan local.
Aceste obiective tactice au fost atinse cel puţin până în momentul de faţă, iar prin utilizarea sau stimularea unor candidaţi fără şanse reale de câştig s-a asigurat un grad ridicat de dispersie a opţiunilor de vot pe segmentul populaţiei “pro-schimbare”.
Datele statistice sectoriale (fonduri europene atrase, investiţii, mari proiecte de infrastructură, calitatea vieţii, vitalitatea culturală etc.) indică întârzieri, inerţii şi blocaje semnificative ale oraşului Constanţa în procesele de modernizare, iar marea majoritate a populaţiei locale conectează aceste întârzieri cu incapacităţi manageriale ale administraţiei locale (performanţe manageriale modeste) şi cu nevoia schimbării.
A devenit evident că oraşul nu mai poate rămâne în penumbra modestă a proceselor de modernitate care se produc în restul României. Şansa schimbării este reală şi este substanţială, iar patronii actualelor scheme de influenţă (unele dintre acestea au fost destructurate în procese îndelungi, finalizate cu verdict definitiv, al căror parcurs a evidenţiat existenţa unor scheme infracţionale sofisticate) ştiu asta şi încearcă în mod sistemic să împiedice transferul puterii locale.
Este foarte probabil, în acest context, ca unii dintre candidaţi să joace roluri de dispersie a voturilor schimbării, mai ales din perspectiva unor posibile beneficii personale ulterioare. La Constanţa funcţionează impecabil scheme de complicităţi obscure a căror supravieţuire poate depinde, la 27 septembrie, de doar câteva voturi. Competiţia este strânsă şi orice vehicul de dispersie a voturilor schimbării poate fi soldatul care va garanta încremenirea la butoane, într-o bătălie cu prea multe victime colaterale.
În actuala configuraţie electorală, doar trei nume contează în această conpetiţie din perspectiva obiectivului final, doar trei candidaturi au şanse reale de a obţine victoria la alegerile locale de la 27 septembrie. Două dintre acestea reprezintă vectori autentici ai schimbării (creditând sondajele de pe piaţă ar putea rezulta însă diferenţe de scor sensibile între aceştia). Din diferite motive, o alianţă a acestora, îndelung aşteptată de o mare parte a populaţiei locale, nu s-a realizat, iar cei doi vectori continua cursa cu speranţa unui vot util al alegătorilor acordat celui mai bine plasat dintre aceştia.
Ceea ce este cert este că schimbarea se va realiza la Constanţa doar din perspectiva votului util acordat de adepţii schimbării celui mai bine plasat dintre cei doi vectori. Într-o competiţie romantică, nepragmatică, o distribuţie egală a voturilor schimbării între cei doi vectori va reduce substanţial şansele schimbării şi va lăsa oraşul în actuala zonă obscură.
Ceilalţi candidaţi au şi ei, ca peste tot în ţară, calcule personale adiacente (speranţa cooptării în noua administraţie, exploatarea oportunităţii de campanie pentru alimentarea ideologică a unor proiecte politice de nişă, obţinerea rapidă a unei notorietăţi personale şi/sau a unui capital de imagine care ar putea conta în dezvoltarea unei cariere publice ulterioare etc.)
Însă ceea ce face cu adevărat diferenţa la Constanţa şi aspectul particular care plasează oraşul pe locul 2 în topul ierarhiei numărului de candidaţi la funcţia de primar îl reprezintă strategia actualei administraţii de a dispersa voturile schimbării (prin candidaturi care generează derute). Schimbarea este, la Constanţa, de această dată, posibilă şi necesară, este vitală şi este urgentă“, consideră analistul politic Dorin Popescu.
Pe aceeaşi temă:
Decebal Făgădău, candidatul PSD la Primăria Constanţei: „Cine avea curaj să se bată cu Radu Mazăre?“
Se încarcă comentariile...
