Constanţa, noua casă a refugiaţilor sirieni. Izgoniţi de război, migranţii cer adăpost în oraşul-port de la Marea Neagră

Constanţa, noua casă a refugiaţilor sirieni. Izgoniţi de război, migranţii cer adăpost în oraşul-port de la Marea Neagră

Copiii sirienilor, salvaţi din iadul armelor chimice FOTO Arhivă Adevărul

Izbucnirea războiului din Siria a adus în România valuri de cetăţeni sirieni care solicită dreptul de a sta în ţara noastră. Majoritatea cer să vină la Constanţa, atraşi de specificul oraşului-port unde trăieşte comunitatea musulmană din ţara noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înainte de 2011, cetăţenii sirieni care cereau o formă de protecţie din partea statului român se puteau număra pe degete. După izbucnirea conflictului armat din Siria, numărul acestora a început să crească vertiginos, ajungând de ordinul sutelor.

În prezent, la Constanţa, sunt 350 cetăţeni sirieni cărora li s-a acordat dreptul de şedere în România, adică o zecime din totalul străinilor care vor să locuiască cu forme legale în oraşul de la malul mării.

Astfel, conform statisticii Serviciului pentru Străini Constanţa, subordonat Oficiului Român pentru Imigrări, Siria se află pe podiumul ţărilor din care provin imigranţii, după Turcia (1.100 cetăţeni) şi Republica Moldova (500).

Cei mai mulţi cer permis de scurtă şedere, afirmând că se află în România în interes de serviciu, la studii sau ca membri de familie. Alţii vor să se stabilească pe teritoriul României şi cer permis de lungă şedere.

Destinaţie finală: ţările europene dezvoltate

„Străinii n-au interes să stea fraudulos în România. Ei vor să primească sprijin, fie ca refugiat politic, fie prin protecţie subsidiară“, explică comisarul-şef Ioan Obreja.

Actualmente sunt 350 cetăţeni sirieni cărora li s-a acordat dreptul de şedere în România, la Constanţa, adică o zecime din totalul cetăţenilor străini care solicită drept de şedere în oraşul de la malul mării.

Cei mai mulţi - 215 - au cerut permis de scurtă şedere, declarând că vin aici cu afaceri, la studii sau ca membri de familie - prin căsătorie cu români sau prin reîntregirea familiei.

Alţi 101 au solicitat un permis de lungă şedere, dorind să aibă aici un domiciliu stabil.

Maşini cu număr de Siria, tot mai multe în Constanţa FOTO Adevărul Constanţa

O categorie aparte o reprezintă sirienii, care sunt în acest moment 36 la număr, care nu au nevoie de ajutorul financiar al statului român ce se acordă în astfel de situaţii refugiaţilor: aproximativ 100 euro pe lună pentru o familie. Ei renunţă la acest suport şi la alte drepturi pe care le-ar avea ca asistaţi, pentru a obţine statutul de tolerat pe teritoriul României. Acesta se acordă pe termen nedefinit, atât cât durează cauzele care îi împiedică să se întoarcă în ţara lor - în acest caz, războiul.

Şi în fine o ultimă categorie de migranţi cere protecţie umanitară, refugiaţii fiind trimişi la centrele de cazare a migranţilor de la Galaţi sau Bucureşti.

În multe cazuri, destinaţiile sirienilor sunt ţări dezvoltate precum Germania sau Suedia, unde pot duce un trai îndestulat mulţumită ajutoarelor generoase oferite de guvern. Facilităţile determină migranţii căsătoriţi cu români să divorţeze şi să plece liberi spre ţara care le oferă un trai îndestulat.

Fluctuaţia de migranţi

Pentru musulmanii care vor să rămână în România, prima lor opţiune este Constanţa datorită specificului oraşului-port care are un pronunţat caracter balcanic. Dobrogea este regiunea în care trăiesc 97% din comunitatea română de musulmani, care numără 70.000 credincioşi. Comunitatea de aici îi ajută să-şi găsească un loc de muncă, de obicei la unul dintre numeroasele localuri musulmane care au împânzit oraşul.

Sirieni veniţi cu maşinile la Constanţa FOTO Adevărul Constanţa

Anual, în medie 700 migranţi părăsesc Constanţa, şi implicit România, plecând spre alte destinaţii, dar locul lor este luat imediat de alţi 700-800, care vin cu avionul, pe vapoare sau pe cale rutieră traversând Turcia şi Bulgaria. Evident, nu toţi primesc acceptul Statului român pentru a sta în ţara noastră.

„Sosesc şi cei din Comunitatea Europeană, care nu sunt consideraţi cetăţeni străini, dar şi din state-terţe cu tendinţe de migrare. Sunt verificaţi la documente şi dacă există suspiciuni, le putem refuza şederea. Românii trebuie să evite să formuleze invitaţie de şedere persoanelor pe care nu le cunosc sau pe care le-au cunoscut pe Internet sau prin alte medii. Străinii trebuie cunoscuţi personal şi în niciun caz românii nu trebuie să accepte căsătorii de convenienţă“, recomandă comisarul Obreja.

După ce li se aprobă cererea de şedere, migranţii sunt preluaţi de Centrul pentru Resurse Civice Constanţa, care derulează un program complex de asistenţă pentru integrarea migranţilor în comunitatea locală.

„Migranţii trebuie valorizaţi ca membri ai comunităţii noastre. Facem cu ei cursuri de formare profesională pentru piaţa muncii, îi ajutăm material, atenuăm diferenţele culturale prin tot felul de reuniuni interetnice, iar Constanţa este locul ideal pentru acest lucru, fiind recunoscut modelul de armonie dobrogean. Printre ei sunt numeroşi oameni care merită puşi în valoare“, a precizat Cosmin Bârzan, coordonatorul Centrului pentru Resurse Civice Constanţa.

Vă mai recomandăm

Evadare din iadul sirian, pe malul Mării Negre

Călăuzele turce ale celor 26 sirieni debarcaţi la Costineşti, arestate preventiv pentru 29 zile

Bilanţ Poliţia de Frontieră. Cum au „trecut“ frontiera pakistanezii, moldovenii şi sirienii

99 de sirieni salvaţi de poliţiştii de frontieră români aflaţi în misiune în Italia

Siria: Numărul persoanelor care mor în urma atacului cu „gaze toxice”, de miercuri, creşte din oră-n oră

VIDEO Sute de sirieni, în majoritate copii, ucişi într-un presupus atac cu arme chimice

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: