Capitala Tineretului, oraşul care-şi alungă tinerii. „Eşuează în domeniile care constituie motive de migraţie”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tinerii aleg săstudieze în oraşe precum Bucureşti, Iaşi sau Cluj-Napoca foto: Călin Gavrilaş
Tinerii aleg săstudieze în oraşe precum Bucureşti, Iaşi sau Cluj-Napoca foto: Călin Gavrilaş

Desemnată Capitala Tineretului din România (2021), Constanţa este oraşul din care mulţi tineri îşi doresc să plece. Motivele sunt multe şi au fost prezentate într-un raport al Federaţiei Tinerilor din Constanţa (FTC).

„Situaţia tinerilor din oraşul Constanţa în anul 2021” este o analiză succintă, bazată pe informaţii disponibile publicului larg, în special cifrele Institutului Naţional de Statistică (INS), a principalelor aspecte definitorii ale vieţii unui tânăr, care pot influenţa decizia lui de a rămâne sau pleca din oraşul Constanţa.

Conform INS, în ultimii zece ani populaţia de tineri (14-35 de ani) din judeţul Constanţa a scăzut cu aproximativ 21,7%, ceea ce situează oraşul cu 4 procente peste media naţională de 17,7%. Comparativ, oraşe cu o populaţie asemănătoare, fie au suferit o scădere sub media naţională sau aproape inobservabilă. Astfel, în Cluj populaţia de tineri a scăzut cu 15,8%, în timp ce la Iaşi scăderea a fost de doar 0,76%.

„Am identificat trei domenii care pot influenţa decizia de migraţie a tinerilor: oportunităţile educaţionale şi de carieră, bunăstarea şi infrastructura de tineret disponibilă în oraş”, spune Mihai Tănase, preşedintele FTC.

Eduard Burghelia (23 de ani) este unul dintre tinerii care au plecat din Constanţa. A ajuns un antreprenor de succes în Bucureşti, punând bazele afacerii Confidas, o platformă on-line complexă în care găseşti informaţii despre companii, firme cu datorii, acţionariate, contracte cu statul, analize financiare şi multe altele.

 „Am plecat din Constanţa la 18 ani din cauza lipsei oportunităţilor de calitate. Din perspectiva studiilor, am considerat că facultăţile de profil economic sau afaceri din Constanţa nu mă vor ajuta să fiu un antreprenor sau profesionist mai bun. Comunitatea de startup-uri este foarte mică în comparaţie cu alte oraşe. În Bucureşti am găsit diversitate, profesionalism şi perspective - este şi normal, fiind cel mai important oraş din România”, explică Eduard.

Multe facultăţi, performanţe puţine

Capitolul „învăţământ universitar performant” este unul dintre cele mai dese motive invocate de tinerii care pleacă de la malul mării pentru a studia la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi sau în străinătate.

„Mediul universitar constănţean, deşi cu un potenţial considerabil, eşuează să exceleze”, spun cei de la FTC. În Constanţa există cinci universităţi, dintre care trei de stat: Universitatea „Ovidius”, Universitatea Maritimă Constanţa şi Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.

„În anul 2020, Asociaţia Ad Astra a realizat un clasament al universităţilor din România, în care Universitatea „Ovidius” ocupa ultimul loc, alături de alte nouă universităţi. Celelalte universităţi din Constanţa nu au reuşit să intre în clasament. Considerăm că una din cauzele performanţei scăzute a universităţilor constănţene este fragmentarea şi competiţia între ele pe aceleaşi domenii”, explică Mihai Tănase.

Tinerii dau şi un exemplu: atât Universitatea „Ovidius”, cât şi Universitatea Maritimă au un profil de inginerie mecanică. Mai mult, în domeniul navigaţiei, există o competiţie între secţia civilă a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi Universitatea Maritimă.

De asemenea, faptul că facultăţile din Constanţa au tendinţa de a elimina examenul de admitere duce la scăderea nivelului educaţional deoarece devine student oricine are un Bacalaureat şi o sumă de bani cu care să plătească taxele de studii.

Nici la capitolul infrastructură, lucrurile nu stau mai bine deoarece lipseşte un campus universitar, locul unde studenţii se pot simţi siguri şi în care îşi pot petrece timpul liber într-un mod plăcut.

Constanţa, oraşul care-şi alungă tinerii

Alexandru Manda (22 de ani) a fost desemnat „Tânărul European al Anului 2021”. Şi el a plecat din Constanţa pentru a studia dreptul în Bucureşti.

„Am simţit că oraşul nu îmi oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare pe termen scurt-mediu, dar mai ales perspective de viitor. În afară de lunile estivale, viaţa socială a Constanţei este cvasi-inexistentă, iar la 2 ore şi jumătate cu trenul există o facultate mai bună în domeniul meu de activitate. Şi viaţa culturală a oraşului trăieşte pe aparate, iar asta doar ca o confirmare a dictonului "omul sfinţeşte locul", spune Alexandru.

Analiza Federaţiei Tinerilor din Constanţa scoate la iveală mai multe bile negre ale Constanţei, printre care şi clasarea pe locul 11 pe ţară la valoarea salariului mediu brut, lipsa unor programe de educaţie antreprenorială, lipsa aplicării Legii 15/2003 (terenuri pentru tineri), lipsa spaţiilor pentru sport şi oportunităţilor de finanţare a unor afaceri.

„În Constanţa, din păcate, nici autorităţile, dar nici mediul neguvernamental nu furnizează servicii de educaţie antreprenorială. Comparativ, în Cluj-Napoca există organizaţii care realizează cursuri pentru elevi şi tineri, precum Fundaţia Danis. Este absolut necesar ca toţi actorii cu posibilitatea de a furniza acest tip de educaţie să înceapă contribuie la formarea tinerilor”, arată Mihai Tănase, preşedintele FTC

Soluţii pentru Constanţa

Tinerii au şi soluţii pentru stoparea fenomenului. Printre care se numără deschiderea unui incubator de afaceri, reevaluarea taxelor de studiu la Universitatea „Ovidius”, taxe care sunt la fel de mari ca la universităţile din Iaşi sau Cluj-Napoca, conceperea unui program de educaţie antreprenorială şi multe altele.

„În situaţia mea sunt mii de tineri constănţeni, an de an. Dacă autorităţile vor ca tinerii care pleacă să se întoarcă înapoi, trebuie lucrat pe trei paliere, integrat şi concertat: oportunităţi de dezvoltare şi perspective profesionale în oraş; mediu academic performant, care să se bată de la egal la egal cu Iaşi, Timişoara şi Cluj; viaţă socio-culturală”, spune Alexandru Manda.

În concluzie, tinerii spun că, deşi oraşul dispune de o dezvoltare considerabilă în domeniul bunăstării, cu precădere al culturii şi al vieţii sociale, eşuează în domeniile cheie care pot constitui motive de migraţie: piaţa muncii, mediul business, mediul universitar, politică de locuire.

Vă recomandăm şi:

Studenţii din Constanţa, aşteptaţi la Internship într-o companie internaţională

Născut să fie om de afaceri: la 19 ani conduce cinci firme. „Îmi doresc să creez următoarele afaceri de succes din România“

Lecţia unui tânăr din Constanţa, fost angajat la IBM. Cum să porneşti la 27 de ani o afacere de milioane



 

Constanţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite