Studiu Google: cum ne-a schimbat viaţa pandemia. Lista ruşinii judeţelor unde pandemia a stimulat ieşitul în oraş

Studiu Google: cum ne-a schimbat viaţa pandemia. Lista ruşinii judeţelor unde pandemia a stimulat ieşitul în oraş

Inaugurarea unui mall din Deva i-a determinat pe oameni să se înghesuie la coadă. FOTO: Prefectura Hunedoara

Mai mult de jumătate dintre români au renunţat să se deplaseze la locul de muncă de sărbători, însă deplasările în scop de divertisment cum ar fi la mall, cafenea sau cinematograf au fost reduse doar cu 18 %. Ba mai mult, în unele judeţe, pandemia i-a stimulat pe oameni să iasă în oraş mai des ca înainte.

Una dintre modalităţile prin care pandemia de COVID-19 poate fi ţinută sub control este evitarea, pe cât posibil, a deplasărilor. Autorităţile publice şi cercetătorii pot afla, cu ajutorul Google, cât de des au mers şi cât de mult au stat cetăţenii în diferite locuri precum restaurante, cafenele, mall-uri, magazine, farmacii, parcuri, locuri de tranzit, locuri de muncă etc. Gigantul de tehnologie a dat publicităţii raportul „COVID-19 Community Mobility Reports” care prezintă modul în care s-a schimbat stilul de viaţă al cetăţenilor din mai multe ţări ale lumii în contextul pandemiei. Cum? Folosind informaţiile stocate pe telefoanele mobile privind deplasările utilizatorilor. Au fost luate în considerare informaţiile doar de pe telefoanele inteligente care au avut activat „Istoricul locaţiilor Google”. Astfel, compania poate afla despre proprietarul unui astfel de telefon de câte ori a mers şi cât timp a petrecut, de exemplu, la un anumit supermarket, la mall, în parc sau la locul de muncă. 

Românii s-au „distrat” cu 18% mai puţin

În luna decembrie, Google a publicat rapoarte de acest gen pentru circa 50 de ţări din întreaga lume. Raportul despre România a fost dat publicităţii în data de 29 decembrie. În acesta se compară tendinţele de mobilitate ale românilor din timpul pandemiei cu cele dinaintea pandemiei. Adică, numărul de deplasări pe care l-au făcut românii în ultimele săptămâni ale lunii decembrie şi a doua parte a lunii noiembrie (17 noiembrie-29 decembrie) este comparat cu numărul de deplasări realizate în perioada 3 ianuarie - 6 februarie 2020, când în România nu exista niciun caz de COVID-19 (prima infectare cu noul coronavirus a fost înregistrată în România în 26 februarie – n. red). 

Conform Google, deplasările românilor în scop de recreaţie şi cumpărături, altele decât cele alimentare, cum ar fi ieşirile la restaurant, cafenea, mall-uri, parcuri de distracţie, muzee, librării şi cinematografe etc, au scăzut în medie cu 18% în ultimele săptămâni ale lunii decembrie faţă de perioada dinaintea izbucnirii pandemiei. 

L-am întrebat pe Răzvan Cherecheş, profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în ce măsură această scădere de 18% este suficientă pentru a ţine sub control pandemia.

Crăciunul şi Revelionul, insuficient controlate. Pericol în ianuarie

Răspunsul lui Cherecheş a fost fără echivoc: „Nu este de ajuns. Restricţiile trebuie intensificate pentru a ţine sub control pandemia. În luna decembrie, nu au fost luate măsurile necesare şi nu vorbesc de carantină, ci de lipsa unor măsuri ineficiente sau de măsuri care au fost luate prea târziu. În plus, nici nu s-a făcut o campanie de informare eficientă. Crăciunul şi Revelionul nu au fost corespunzător controlate de autorităţi. S-a început o campanie de responsabilizare foarte târziu, cu 3 zile înainte de sărbători” 

Cercetătorul clujean susţine că raportările zilnice făcute de autorităţi nu reflectă realitatea, deoarece cifrele depind de numărul de teste efectuate, iar în România nu se testează unitar pe judeţe, şi nici suficient: „Cifrele relevante sunt cele referitoare la numărul de persoane internate la terapie intensivă şi cele referitoare la decese, care sunt relativ constante. Astfel, măsurile luate nu sunt suficiente, mai ales că avem deja noua tulpină de coronavirus, care este mai infecţioasă comparativ cu tulpinile standard”. 

Cherecheş a mai susţinut că nu este în regulă nici să se ridice restricţiile atunci când se ajunge la o rată de infectare de sub 3 la mie, din acelaşi motiv: nu se testează suficient. „Dacă din ianuarie începem să testăm cu adevărat, vom asista la o creştere semnificativă”

Răzvan Cherecheş, profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

52% dintre români au lucrat de acasă, dar nu au stat acasă  

Dacă deplasările de „divertisment” (parcuri de distracţie, mall-uri, restaurante, cafenele, cinematografe) au scăzut cu 18%, deplasările la locul de muncă s-au redus drastic cu 52% (fie s-a lucrat de acasă, fie oamenii au fost în şomaj, fie şi-au pierdut slujbele – n. red.). Pe de altă parte însă, timpul petrecut acasă de către români a crescut doar cu 10%. „Faptul că nu există concordanţă între aceste valori atestă că o bună parte cei dintre cei care nu au mai mers la locul de muncă, pentru a evita răspândirea COVID-19, au continuat, de fapt, să meargă la cumpărături şi să interacţioneze cu oamenii”, a explicat Cherecheş. 

Profesorul a mai spus că printre motivele pentru care virusul s-a răspândit aşa de mult, în pofida faptului că 52% dintre români au rămas acasă, este faptul că autorităţile nu au urmărit corespunzător persoanele aflate în izolare şi nu s-au făcut anchete epidemiologice corespunzătoare. „Dacă persoanele nu sunt sunate în primele 24 de ore de la infectare e inutil să fie sunate la câteva zile sau după ce au trecut cele două săptămâni de izolare, cum s-au văzut cazuri. De asemenea, la noi nu sunt testaţi contacţii, ceea ce este foarte rău deoarece aceştia pot infecta în continuare”, a explicat Cherecheş. 

Pe de altă parte, raportul Google arată că au scăzut cu 37 % deplasările în centrele de tranzit precum staţiile de autobuz, metrou sau tren. În schimb, numărul de deplasări făcute în pieţe, la băcănii, în magazine alimentare specializate şi farmacii a crescut cu 12%.

Clujenii au fost cei mai disciplinaţi: au redus cu 40% ieşitul în oraş. FOTO: GOOGLE

„Lista ruşinii”

În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe a datelor, raportul Google arată că sunt zone în care oamenii au fost disciplinaţi şi au redus drastic ieşitul la restaurante, cafenele, mall-uri, parcuri de distracţie, muzee, librării şi cinematografe, dar au exista judeţe în care, culmea, a crescut numărul de deplasări „de divertisment”. 

Cei mai disciplinaţi au fost clujenii, care au redus cu 40% aceste deplasări. În top au mai intrat judeţele Covasna (-29%), Timiş (-28%), Bucureşti (- 27%), Iaşi (-25%) De cealaltă parte, avem judeţe în care numărul de deplasări „de divertisment” a crescut în decembrie, în plină pandemie, faţă de perioada ianuarie – februarie 2020. În topul ruşinii este Vaslui, cu o creştere de 13%, urmat de Neamţ (+10), Bacău (+9%), Gorj (+8%), Suceava (+3%), Botoşani (+2%), Tulcea (+2%), Prahova (+2%). Pe „lista ruşinii” sunt judeţe cu o rată a infectării mai mică de 3 la mie, dar, aşa cum spunea Răzvan Cherecheş, aceste raportări nu sunt relevante deoarece în aceste judeţe se testează puţin, astfel că şi rata infectării, pe hârtie, este mică.

De ce aceste diferenţe?

Psihologul Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”, este de părere că „psihocultural nu există diferenţe majore între diverse zone ale ţării”. A contat şi activitatea instituţiilor locale, dar şi „alţi factori psihologici importanţi, printre care trebuie menţionată aici „forţa teoriilor conspiraţioniste" cu privire la pandemie, derivată din abandonul şcolar, analfabetismul ştiinţific, analfabetismul funcţional, încrederea scăzută (interumană şi în autorităţi) şi/sau strategii greşite mass-media de promovare a pseudo-cunoaşterii”. 

Răzvan Cherecheş este de părere că un rol important în gestionarea pandemiei l-au avut prefecţii: „Din toamnă, Guvernul a decis să delege o mare parte din responsabilităţile gestionării pandemiei spre prefecturi, uitând că numirea prefecţilor s-a făcut nu pe criterii de competenţă, ci de obedienţă faţă de partid. Astfel, distribuţia competenţei prefecţilor în ţară a fost extrem de inegală, lucru care poate explica modul diferit în care s-a raportat populaţia la restricţiile sanitare”. 

În judeţul Vaslui, oamenii au ieşit în oraş cu 13 % mai mult comparativ cu perioada dinaintea pandemiei. FOTO: GOOGLE 

Explicaţia psihologului: trebuie menţionată aici „forţa teoriilor conspiraţioniste” 

Daniel David, rectorul UBB şi autorul „Psihologiei poporului român”, a explicat în ce măsură diferenţele acestea dintre judeţe pot fi puse pe seama un profilului psihologic diferit: 

„Simplu şi general spus, comportamentului uman depinde de factori psihologi interni şi de factori de mediu. În cazul comportamentului legat de mobilitate, autonomia (adesea asociata cu autodisciplina) indivizilor este unul din factorii psihologici interni relevanţi, cu anvergură psihoculturală. În cazul factorilor de mediu aş include în relaţie cu comportamentul de mobilitate acţiunea instituţiilor în formularea constrângerilor şi în controlul/monitorizarea implementării lor. În acest sens, noi am arătat într-un studiu că mobilitatea în pandemie a fost mai redusa (conform constrângerilor impuse de autorităţi) acolo unde nivelul psihocultural de autonomie a fost mai ridicat (ceea ce sugerează probabil rolul autodisciplinei în implementarea constrângerilor) sau unde nivelul psihocultural de concentrare a puterii a fost mai crescut (ceea ce sugerează probabil rolul fricii în implementarea constragerilor, prin acţiunea instituţiilor). Acolo unde mobilitatea s-a supus mai puţin constrângerilor, fie gradul de autonomie (autodisciplina) este mai scăzut fie concentrarea puterii este mai scăzută (sau forţă/respectul instituţiilor). Psihocultural nu exista diferenţe majore inter diverse zone ale tarii, dar diferenţele mici, însumate sau în interacţiune pot genera uneori efecte diferite. Sigur, în ecuaţiei, dincolo de aceşti factori psihoculturali intra şi  alti factori psihologici importanţi, printre care trebuie menţionată aici "forţă teoriilor conspirationiste" cu privire la pandemie, derivata din abandonul scolar, analfabetismul ştiinţific, analfabetismul funcţional, încrederea scăzută (interumana şi în autorităţi) şi/sau strategii greşite massmedia de promovarea a pseudocunoasterii; aici nu avem însă date care să cuantificate riguros rolul acestora variabile (sau al altor variabile psihologice) în comportamentul din pandemie, ci suntem în zona ipotezelor.”

Vă recomandăm să mai citiţi:

Capitala scade sub 600 de cazuri noi de COVID-19 pe zi. Situaţia pe judeţe

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările