Cum gestionează Suedia pandemia. Modelul hulit, dat exemplu de OMS. Explicaţia unui medic român

Cum gestionează Suedia pandemia. Modelul hulit, dat exemplu de OMS. Explicaţia unui medic român

Medicul Laura Ghibu-Ventimglia trăieşte în Suedia din 1990. FOTO Arhivă personală

România are aproape de două ori mai multe cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2 şi mai multe decese cauzate de COVID-19 decât Suedia. Iar în timp ce în România epidemia ia în continuare avânt, nordicii o ţin foarte bine sub control. Laura Ghibu Ventimglia, medic suedez cu origini române, a explicat cum s-a ajuns aici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mult timp, opinia publică din România, ba chiar şi o parte a specialiştilor români au privit spre Suedia cu un fel de dispreţ amestecat cu superioritate. Asta în condiţiile în care, spre deosebire de România, care a impus în primăvară un lockdown draconic, nordicii au adoptat foarte puţine restricţii şi s-au limitat să facă recomandări pentru populaţie. În perioada amintită, Suedia a înregistrat mai multe cazuri şi mai multe decese decât România, însă în lunile care au urmat tendinţa s-a inversat până când scandinavii au ajuns să stăpânească foarte bine epidemia, în timp ce în România lucrurile nu stau deloc aşa.
 
Deşi România a făcut mari eforturi în special în lunile martie, aprilie şi mai, când practic şi-a paralizat economia, imediat ce restricţiile au fost puţin relaxate, numărul cazurilor şi decesele au crescut exponenţial. Astfel, deşi restricţiile sunt infinit mai dure în România decât în Suedia, avem aproape de două ori mai multe cazuri, 196.004  faţă de cele 107.355 ale suedezilor. Şi la mortalitate stăm mai prost: 6.163 români şi-au pierdut viaţa din cauza complicaţiilor date de boală, faţă de 5.929 suedezi. Informaţiile sunt oficiale şi se regăsesc şi pe pagina oficială a Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC) şi pe site-ul worldometers.info, joi, 22 octombrie. Există însă în România experţi care spun că numărul cazurilor ar fi mult mai mare decât cele raportate oficial. Ultimul a fost şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, care a afirmat că numărul celor infectaţi ar putea fi în realitate de cel puţin patru ori mai mare. Au existat însă şi experţi în sănătate publică mai pesimişti, care au declarat că e posibil să avem chiar de 20 de ori mai multe cazuri decât indică cifrele oficiale.
 

Rată de 20 de ori mai mare de decese în ultimele 2 săptămâni

 
Însă edificatoare este în acest sens tendinţa din ultimele două săptămâni. La nivel european, conform datelor actualizate oferite de Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC) pentru data de 22 octombrie, România este devansată doar de Cehia într-un clasament al deceselor cauzate de COVID-19, în ultimele două săptămâni. Potrivit datelor oficiale, în ţara noastră se înregistrează 4,7 decese la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. E vorba de o rată de poeste 20 de ori mai ridicată decât în Suedia, unde datele oficiale arată o mortalitate de 0,2 la 100.000 de locuitori.
 
„Adevărul” a încercat să afle de la medicul suedez de origine română Laura Ghibu Ventimiglia cum au reuşit suedezii să aducă sub control epidemia, în condiţiile în care au apelat foarte puţin la restricţii pentru populaţie, în timp ce autorităţile române au fost şi sunt printre cele mai restrictive din acest punct de vedere. 
 
„Adevărul”: Au trecut 9 luni de când Europa se luptă cu pandemia, iar cifele nu arată deloc bine, în majoritatea ţărilor. Cum stă Suedia la acest capitol?
 
Laura Ghibu Ventimiglia: Suedia stă acum mult, mult mai bine decât în primăvară şi mult mai bine decât majoritatea ţărilor. Autorităţile suedeze au gestionat bine situaţia, după ce în primăvară au existat unele probleme, după ce virusul a ajuns în căminele de bătrâni şi a provocat o mortalitate destul de ridicată.  În acest moment lucrurile se afla sub control şi sper să rămână aşa. Începem sezonul rece dintr-o poziţie mai privilegiată decât alte ţări şi dacă populaţia suedeză va reacţiona ca până acum, cred că vom trece de al doilea val cu putine pierderi.
 

De ce a fost hulit „modelul suedez”

 
De ce modelul suedez a fost atât de hulit până când OMS a recomandat tuturor ţărilor să ia exemplu de la Suedia?
 
În tot acest timp au existat şi în România experţi care au spus că ar fi de urmat modelul suedez, dar nu au fost ascultaţi. În schimb, Suedia a fost extrem de criticată, inclusiv de o bună parte a presei din Europa şi din România. Vă spun că am citit nişte articole în presa italiană în care suedezii erau făcuţi praf. Asta deşi italienii, care şi-au închis ţara de tot, au avut mult, mult mai multe cazuri şi incomparabil mai mulţi morţi. În Italia, de exemplu, e un adevărat curent anti-Suedia. Aceste critici au venit şi din neînţelegerea „modelului suedez” şi de fiecare dată în ţări care au ales să se închidă de tot, expunându-şi şi economia unor şocuri uriaşe. A fost şi e vorba şi de invidie şi de ignoranţă, cum spuneam suedezii nu au fost bine înţeleşi la început. Fiecare populaţie are cultura şi obiceiurile sale şi e important ca atunci când sunt gândite aceste modalităţi de convieţuire cu acest virus, acestea să fie în concordanţă cu acestea. Secretul reuşitei Suediei a fost tocmai aceasta: o cunoaştere a mentalităţii colective a populaţiei şi o strategie implementată în consecinţă.
 
S-a scris inclusiv că epidemiologul principal al Suediei, Anders Tegnell, ar fi spus că a greşit în anumite privinţe şi că ar fi putut face mai mult...
 
Vedeţi, aici iarăşi a fost criticat de unii care nu cunosc felul de a fi al suedezilor. Niciun suedez, în nicio situaţie nu va spune că a făcut destul. Nu le place să se laude şi sunt perfecţionişti, întotdeauna cred că e loc de mai bine şi vor să facă mai mult şi mai mult. Aşa a fost şi cu Tegnell. Vasta experienţa a lui Anders Tegnell în domeniul luptei cu bolile infecţioase ( de la Ebola la COVID-19) a fost determinantă. Pentru a putea croi o strategie ştia că are nevoie de o echipă, iar deciziile, chiar dacă le-a comunicat dânsul, au fost asumate de întreaga echipă. E normal că s-a şi greşit pe alocuri, s-a recunoscut şi s-a îndreptat. Aceasta situaţie e complet necunoscută şi toata lumea învaţă din mers. Populaţia suedeză, în marea sa majoritate, a reacţionat cu foarte mult calm şi indulgenţă la aceste greşeli. Asta a dat curaj şi suport echipei lui Tegnell de a menţine strategia, chiar în acele momente când opinia publică mondială o condamna, iar presiunile externe erau enorme.
 

Politica recomandărilor vs. pumnul în masă

 
S-a spus că suedezii nu au adoptat niciun fel de restricţii şi că au lăsat virusul să circule în populaţie, iar astfel ar fi fost aproape de un dezastru...
 
Nimic mai fals! Au existat şi în Suedia multe restricţii care deşi au fost făcute ca recomandări au fost ascultate şi puse în practică de populaţie ca şi cum ar fi fost obligatorii. Circa 80 % din populaţie s-a conformat benevol, arată studiile statistice care sunt făcute în fiecare săptămână. Suedia e un stat democratic unde nu se pot aplica restricţii decât prin lege. Procedeul ar fi trebuie să treacă prin Parlament şi s-ar fi pierdut timp preţios cu dezbaterile şi adoptarea legii. De aceea s-a decis, având ca bază o profundă cunoaştere a modului de reacţie al populaţiei, să se recurgă la recomandări şi să se explice populaţiei gravitatea situaţiei, cu calm şi cu date statistice şi ştiinţifice. Având în vedete că nivelul mediu de educaţie generală şi ştiinţifică a populaţiei este destul de ridicat, metoda a funcţionat.
 
Şi au înţeles? În România şi nu numai, avem încă mulţi sceptici care spun că virusul nici măcar nu există.
 
Suedezii au înţeles şi au acţionat ca atare. În Suedia nu am văzut şi nu am auzit grupuri de adepţi ai teoriilor conspiraţioniste. Sigur, asta nu înseamnă că nu există chiar deloc, însă ei sunt mult, mult mai puţini şi poate şi din acest motiv sunt şi mai puţin vocali. Ei nu apar la TV, nu apar în presă, nici măcar pe reţelele sociale, plus că nu au existat niciun fel de demonstraţii împotriva autorităţilor.
 
Ce restricţii au fost adoptate în Suedia?
 
În primul rând, Suedia nu a impus carantină şi restricţii dure. Dar s-au făcut câteva recomandări clare către populaţie. Oamenilor li s-a spus să evite aglomerările, să evite călătoriile inutile, iar vârstnicii au fost sfătuiţi să iasă din case doar atunci când e nevoie.
 
Laura Ghibu-Ventimiglia ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să prevină infecţiile nosocomiale din spitale. FOTO Arhivă personală
 
 
N-au fost niciun moment închise centrele comerciale, însă a fost limitat numărul persoanelor care se pot întâlni la un loc, iar pentru un timp au fost interzise vizitele la căminele de bătrâni. Nu s-au dat amenzi, deoarece recomandările nu sunt suportate de o lege, sunt doar rugăminţii adresate de către autorităţi care pot fi sau nu respectate. Ceea ce am observat în societate a fost că marea majoritate a suedezilor au luat recomandarea ca pe o datorie şi că se atenţionează unii pe alţii atunci când acestea nu sunt respectate. Populaţia nu e panicată fiindcă simte că e ea însăşi reaponsabilă de cum vor arată lucrurile şi simte că poate controla mersul pandemiei. Cum? Prin respectarea regulilor şi conformarea cu cerinţele autorităţilor.
 
 
Şi care sunt rezultatele?
 
Oamenii au înţeles ce trebuie să facă şi au înţeles mai ales că ceea ce fac este spre binele lor. N-au fost ameninţaţi sau amendaţi, dar disciplina nordicului şi-a spus cuvântul. Şi-au luat rolul în serios şi au înţeles că de ei poate să depindă nu doar viaţa lor, ci şi a părinţilor, a bunicilor, a vecinilor. Iar în Suedia există acest respect faţă de celălalt, la fel cum disciplina e o trăsătură de bază la ei. Acum, situaţia e ţinută total sub control în Suedia, iar în secţiile de Terapie Intensivă bate vântul. Au şi anunţat că sunt dispuşi să primească pacienţi în stare gravă din toată Europa, deci ar putea fi trimişi şi români ca să fie trataţi acolo. 
 

România, într-o situaţie mai grea decât se afla Suedia în primăvară

 
Cum vedeţi situaţia României din prezent?
 
România se află, din păcate, într-o situaţie mai grea decât se afla Suedia în primăvară. România, faţă de Suedia, e într-o situaţie complet diferită. România a evitat oarecum primul val al epidemiei, dar l-a luat în plin pe al doilea. A reuşit să evite primul val instituind starea de urgenţă şi anumite măsuri de lockdown, care în acel moment au produs rezultate foarte bune. Sunt convinsă că dacă nu s-ar fi implementat acea strategie în primăvară, am fi fost într-o situaţie mult mai nefastă. Perioada de lockdown a dat o gură de oxigen României. S-au putut face anumite pregătiri şi s-au adunat informaţii. Se putea face mai mult? Sigur ca da... întotdeauna se poate face mai mult, dar cine cunoaşte situaţia  sistemului sanitar din România cred că îmi va da dreptate când spun că am avut noroc să evităm o situaţie critică în primăvară. E evident că e imposibil să menţii o situaţie de lockdown pentru mult timp. Restricţiile trebuiau ridicate încetul cu încetul, iar populaţia educată în aşa fel încât să se conformeze cu noul mod de viaţă în pandemie. Am văzut că odată cu ridicarea totala sau parţială a  restricţiilor, numărul de infectări s-a multiplicat vertiginos. S-a întâmplat în mai multe ţări.
 
Credeţi că şansa României ar fi un nou lockdown?
 
Nu, în mod sigur nu. Un lockdown nu poate fi o soluţie decât pe termen scurt şi cu riscuri mari. O soluţie mult mai bună este însă să se adopte restricţii la nivel local acolo unde sunt multe cazuri, nu pentru perioade lungi. Iar populaţia trebuie informată şi oamenilor trebuie să li se explice foarte clar unde suntem şi ce e de făcut. Oamenii trebuie făcuţi să conştientizeze problema cu care se confruntă, trebuie să li se comunice adevarul în mod pragmatic şi simplu. Frica şi panica, dar şi neîncrederea trebuie evitate. E nevoie, cred, de campanii ample în acest sens şi de specialişti în comunicare care să le explice oamenilor totul. 
 
Şi unde credeţi că se face diferenţa între Suedia şi România, la acest capitol?
 
În Suedia, au fost lăsaţi să se ocupe de epidemie experţii, iar politicienii şi-au văzut de ale lor, de guvernare. Şi, la fel de important, politicienii au ascultat mereu ce au avut de zis specialiştii şi au ţinut cont de recomandările lor. S-a comiunicat bine cu populaţia, iar pentru asta s-a apelat la experţi în comunicare. Oamenii au înţeles imediat că sunt importanţi ei înşişi în lupta cu coronavirusul. Deşi nu li s-a cerut să poarte măşti, ei respectă recomandările de distanţare şi igienă şi sunt extrem de solidari, iar cei vulnerabili primesc sprijinul necesar. Şi evident, organizarea actului medical, resursele umane şi materiale sun proporţionale cerinţelor. De fapt, trebuie să spun că în situaţia dată, medicii români fac absolut tot ce pot, sunt adevăraţi eroi. Şi hai să vă mai zic ceva: în Suedia, fiecare caz grav a fost asistat de 4 asistente sau infirmere, plus un medic. În România, cifrele la nivel european arată că 6 bolnavi sunt asistaţi de o singură asistentă. Şi mai e şi starea de sănătate a populaţiei. În Suedia vezi rar obezi, ei au cultul sportului, copiii fac sport încă de la grădiniţă şi vezi pe străzi şi moşnegi de 80-90 de ani făcând mişcare. Sunt căliţi, sănătatea lor generală e mult mai bună, iar asta contează şi face de cele mai multe ori diferenţa în cazul în care se îmbolnăvesc.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările