Limitele şcolii online, explicate de un cercetător român la Oxford: „Tehnologia nu e menită să înlocuiască profesorul ”

Limitele şcolii online, explicate de un cercetător român la Oxford: „Tehnologia nu e menită să înlocuiască profesorul ”

Raluca David a realizat numeroase studii cu impact la Oxford.

Raluca David e cercetător la Oxford şi la Universitatea Edinburgh şi a realizat un studiu cu privire la modul în care sunt afectaţi copiii de învăţământul online pe timpul pandemiei în ţările în curs de dezvoltare.

Studiul realizat de cercetătoarea română la The Blavatnik School of Government, unul dintre departamentele Oxford, confirmă faptul că învăţământul online nu poate înlocui învăţământul cu prezenţă fizică, iar urmările vor fi nefaste pe termen lung. 
 
Asta şi pentru că sistemele educaţionale din lumea întreagă nu au fost pregătite pentru o abordare online, lucru evident cu atât mai mult în ţările în curs de dezvoltare şi cu un învăţământ neperformant. Totodată, Raluca David a realizat şi un alt studiu important la Oxford, cu privire la modalităţile în care ar putea fi atrase tinerele spre tehnologie.
 
Adevărul: Pandemia a închis mii de şcoli în lumea întreagă şi a impus învăţământul online. În ce măsură poate tehnologia să îmbunătăţească un sistem educaţional?
 
Raluca David: Peste tot nu doar în România învăţământul online scârţâie. Cea mai interesantă idee din Ed-tech (tehnologie pentru educaţie) e aceea a softwarului personalizat. De exemplu un software care te învaţă să scrii un text coerent: îţi dă nişte exerciţii, îşi dă seama unde greşeşti tu, pentri că alţii greşesc altfel, şi te îndrumă personalizat, acolo unde un profesor de la clasa dă aceleaşi exerciţii tuturor fără să aplece urechea la fiecare elev. Dar tehnologia nu e menită să înlocuiască profesorul – nimic nu da aripi unui elev la fel de mult ca şi conexiunea şi încurajarea unui mentor adevărat.
 

„Avem ce învăţa de la India”

Pe ce ţări s-au concentrat proiectele dumneavoastră?
 
Proiectul pe care am lucrat eu se referă la ţări în curs de dezvoltare. De exemplu, India e un ecosistem foarte dinamic în tehnologie. E multă inovaţie în India, inclusiv la nivel central. Au o bază tehnologică centrală numită „IndiaStack” care încurajează şi dezvoltă aplicaţii din cele mai diverse pentru sistemul educaţional, sistemul de sănătate, guvern etc, şi care să fie compatibile tehnologic una cu cealaltă. Astfel pot rula repejor o tehnologie nouă dintr-o parte în altă a Indiei. Şi totul e open source – oricine poate contribui. Imaginaţi-va o Românie în care orice cetăţean dedicat poate inventa un mic app care va putea fi folosit de fiecare profesor din şcolile din ţară. Sigur, doar după un control de calitate. Avem ce învăţa de la India.
 
 
În ce măsură a dat pandemia un impuls folosirii unor noi tehnologii în educaţie? 
 
Timpul a fost poate prea scurt pentru tehnologii noi să fie dezvoltate, abia au apucat câteva ţări, puţine la număr, să ruleze educaţie online sau prin radio sau TV. Dar cel mai important lucru e că s-a produs un imbold spre analiza sistemelor educaţionale mai în profunzime, prin „vizorul” tehnologiei. Adică ne-am pus nişte întrebări esenţiale: care e rolul real al unui profesor? Ce e cu adevărat important într-o curriculă, şi ce nu e important? Şi care sunt copiii care au mai puţin acces atât la tehnologie cât şi la mentori, şi cum putem să îi ajutăm să prindă din urmă atunci când ne întoarcem la şcoală?
 
Vedeţi posibil şi reversul, anume ca mulţi elevi exasperaţi din cauza învăţământului online să fie tentaţi să respingă tot ce înseamnă tehnologie?
 
Nu cred că va fi o respingere, din contră aş zice că mult mai mulţi profesori vor începe să corespondeze cu elevii prin grupuri de Facebook sau Whatsapp, să fie cu adevărat „responsive” la nevoile elevilor – şi asta e ceva care poate contextul unei clase de 30 de elevi, sau rigiditatea unei curicule constuite în mod abstract nu permitea înainte.
 

Fetele şi tehnologia

Cum ar putea fi atrase fetele spre tehnologie încă de pe băncile şcolilor şi ce domenii ale tehnologiei par a fi mai tentate pentru ele?
 
Toate studiile arată că fetele au aceleaşi abilităţi tehnice ca şi băieţii – deci e vorba de imaginea pe care societatea o proiectează asupra lor. Cheia e să creştem fetele ca să fie nu doar frumoase, dar şi ambiţioase şi curioase. Ştiaţi că în anii 70/80 înainte că jucurile video să fie promovate pentru market de băieţi, erau la fel de multe fete ca şi băieţi la cursuri de informatică? Când am început să vindem jocuri video doar băieţilor, atunci au dispărut şi fetele de la info...
 
Şi totuşi s-a tot vorbit de o „democratizare” a tehnologiei, după modelul societăţii, care să permită accesul fetelor. A dat rezultate?
 
Nu, din păcate este mai degrabă o stagnare. Mai avem mult mult de lucru la capitolul fete în domenii tehnologice.
 

Cine e Raluca David

Originară din Câmpia Turzii (judeţul Cluj), Raluca David a intrat acum câţiva ani în cercetare la Oxford, unde a urmat un doctorat, iar primul ei proiect a fost unul fascinant, având ca rol să stimuleze creierele să creeze noi neuroni. Ulterior s-a mutat la departamentul Blavatnik School of Government, unde a lucrat la recomandări de politici publice pentru guverne din toată lumea. În sfârşit, de la 1 septembrie 2021, ea este cercetător la Universitatea Edinburgh.
 
Vă mai recomandăm şi: 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările