EXCLUSIV Topliceanu: „Armata nu a avut ordinul de a trage în populaţie“

EXCLUSIV Topliceanu: „Armata nu a avut ordinul de a trage în populaţie“

Iulian Topliceanu a fost eliberat din închisoare pe motive medicale

De la domiciliul său din Capitală, general colonelul Iulian Topliceanu a acordat un scurt interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“. În timpul evenimentelor care s-au derulat în urmă cu 20 de ani, la Cluj-Napoca, au fost împuşcaţi mortal, de către armată, 26 de clujeni, iar 65 au fost răniţi grav.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vezi şi Ce am făcut în ultimii 20 de ani?

Din cei cinci militari condamnaţi pentru reprimarea manifestaţiilor din 21 decembrie ’89, de la Cluj-Napoca, doar Ilie Dicu şi Valeriu Burtea se află, acum, în închisoare.

Revoluţionarii clujeni au reuşit să obţină după 20 de ani de procese doar cinci condamnări. Procurorul militar Viorel Siserman, unul dintre cei care s-au ocupat de dosarul Revoluţiei susţine că dificultatea finalizării cercetărilor a fost dată şi de faptul că inculpaţii au fost avansaţi în permanenţă în grad, în mod deliberat, pentru a nu putea fi anchetaţi de procurori.

„De câte ori simţeau că urmează să fie audiaţi, erau avansaţi, pentru a nu putea fi anchetaţi. Procurorul militar nu putea să ancheteze decât pesoane cu grade militare inferioare”, ne-a declarat Siserman.

General colonelul Iulian Topliceanu (general în 1989), fost comandant al Armatei a IV-a Transilvania, a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav. După doi ani, Topliceanu a fost eliberat din motive medicale. Anterior condamnării a promovat pe linie ierarhică, până la şefia trupelor de uscat. Topliceanu a renunţat la casa din Cluj şi s-a mutat la Bucureşti.

Militarii au deschis focul în Piaţa Libertăţii (actuala Unirii) din Cluj-Napoca în jurul orei 15.30, în 21 decembrie 1989


Topliceanu: „Armata nu a avut ordinul de a trage în populaţie“

Cine a tras în decembrie 1989, la Cluj?

Armata nu a avut ordinul de a trage în populaţie, ci de a apăra ordinea. A fost o perioadă cu zeci de informaţii, despre o posibilă intervenţie a forţelor din Tratatul de la Varşovia. Noi am avut un ordin dat de ministrul Apărării, Vasile Milea. Nu puteam să-l schimb şi nimeni de sub mine nu putea să-l schimbe.

Dacă ordinul ar fi fost de a se trage în populaţie, s-ar fi executat?

Nu s-ar fi tras. În niciun caz. Armata se considera legată de oameni.

Cine este responsabil pentru victime?

Au fost toate forţele sistemului naţional de apărare în stradă. Răspunderea a căzut doar pe umerii subunităţilor militare. Au fost incidente care nu au fost elucidate pe deplin. Nişte provocări.

Vă asumaţi o parte din responsabilitatea victimelor?

Am fost condamnat şi am ispăşit pedeapsa.

Consideraţi că generalul Florian Caba trebuia să fie şi el inculpat?

Dacă nu era repartizat Dicu la Astoria, Caba ar fi desemnat pe altcineva. Oricum ar fi fost cineva acolo.


Condamnaţi acum trei ani

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat în 2006 singurele condamnări în dosarul Revoluţiei de la Cluj. Locotenent colonelul Ilie Dicu (căpitan în 1989) are de ispăşit o pedeapsă de 15 ani de închisoare, pentru omor calificat, fiind încarcerat la Penitenciarul Gherla. Dicu a condus un pluton care a blocat manifestanţii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG), în zona Astoria, unde au murit patru persoane.

Colonelul Valeriu Burtea (maior în 1989) are de ispăşit o pedeapsă cu închisoarea de 9 ani, pentru instigare la omor deosebit de grav şi este încarcerat la Penitenciarul Jilava. Burtea a participat la represiunea din zona Fabricii de bere, unde s-au înregistrat 9 decese. După Revoluţie, s-a mutat din Cluj.

Ioachim Moga, fostul prim-secretar al PCR Cluj, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav. Moga a reuşit să evite executarea pedepsei, stând ascuns, dar a decedat în urmă cu doi ani, la un spital din Cluj, el suferind de o boală cardiacă.

Locotenent colonelul Laurenţiu Cocan (maior în 1989) a primit o pedeapsă de 9 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav. După 3 ani de detenţie, Cocan a fost eliberat condiţionat. Acesta locuieşte într-un apartament din cartierul Mănăştur. Cocan a participat şi el la represiunea de la Fabrica de bere, unde a împiedicat manifestanţii să ocupe centrul.

Revoluţionarii au identificat şi alţi vinovaţi

Revoluţionarii clujeni nu s-au mulţumit doar cu aceste condamnări. Aurel Coltor, preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, ne-a declarat că au mai fost persoane cercetate, care au decedat între timp.

În schimb, revoluţionarii au încercat să obţină şi inculparea generalului de brigadă Florin Caba (colonel în 1989), însărcinat cu coordonarea trupelor militare din unităţile militare din Someşeni. În urmă cu două săptămâni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis achitarea lui Caba, pe motiv că faptele care i se impută s-au prescris. Caba a promovat până la gradul de comandant de unitate militară  NATO, iar de la pensionare a intrat în afaceri, în Dej.

Locotenent colonelul Carp Dando (capitan în 1989) este un alt ofiţer care a participat la represiunea din decembrie. Acesta a fost trimis cu un pluton dintr-o unitate militară din Floreşti să asigure liniştea în centrul oraşului. Deşi aici au fost consemnate primele 13 victime, Carp Dando a scăpat de urmărirea penală, după ce procurorii au reţinut că acesta ar fi fost provocat de către manifestanţi.

Pitorul Gavrilă Ladiu şi-a dezgolit pieptul în faţa militarilor veniţi în Piaţa Libertăţii (actuala Unirii) din Cluj-Napoca în 21 decembrie 1989, pentru a le arăta că nu e înarmat


Filmul evenimentelor din 21 decembrie 1989

15.30, Piaţa Libertăţii (Piaţa Unirii)
Plutonul comandat de căpitanul Carp Dando (UM 01215 Floreşti) deschide focul asupra demonstranţilor - 12 morţi

16.00, Hotel Astoria
Plutonul comandat de căpitanul Ilie Dicu, (regiment UM 1278 Someşeni), deschide focul asupra muncitorilor de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) pentru a le interzice ajungerea în centru  - 4 morţi

17-18.00, Centru
O coloană de demonstranţi o iau de acasă pe disidenta Doina Cornea  şi o aduc în zona centrală. Aici se încearcă zadarnic străpungera barajului de militari, pentru a pactiza cu demonstranţii de la Fabrica de Bere. Se stabileşte declanşarea grevei generale.

18.15 - 22, Fabrica de Bere
Plutonul condus de maiorul Laurenţiu Cocan şi maiorul Valeriu Burtea (UM 01215 Floreşti) execută foc în repetate rânduri împotriva coloanelor de demonstranţi mănăştureni - 9 morţi

20.00, Sensul giratoriu Cartierul Mărăşti
Plutonul desfăşurat deschide focul împotriva unui grup de demonstranţi - 1 mort

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: