Cum să ne schimbăm stilul de viaţă în perioada pandemiei de COVID-19. Ghidul publicat de psihologul Daniel David

Cum să ne schimbăm stilul de viaţă în perioada pandemiei de COVID-19. Ghidul publicat de psihologul Daniel David

În programul zilnic trebuie introduse activităţi care ne fac plăcere, precum cititul. FOTO: Shutterstock

Pandemia de COVID-19 îi obligă pe cei mai mulţi dintre români să-şi modifice dramatic rutina zilnică, având în vedere măsurile de izolare luate de autorităţi. „Este important să planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase”, spune psihologul Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Dezvoltarea unei rutine noi nu se face simplu, deoarece vechea rutină se activează adesea automat/involuntar şi astfel este greu de controlat”, spune psihologul în materialul postat pe blogul său.
Primul pas este să înţelegem bine de ce vechea rutină este un risc şi trebuie schimbată (epidemia este un risc pentru toţi, mai ales pentru seniori), spune psihologul şi subliniază că „Aici trebuie să accesăm doar surse de încredere şi să evităm ştirile false”. 

Apoi, trebuie să realizăm un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore. „Seniorii pot fi ajutaţi de familie/apropiaţi să-şi facă orarul; însă în acest proces ei trebuie să fie parteneri, să aibă libertate de decizie şi nu să li se prescrie orarul. În general, orarul trebuie să fie bine personalizat şi acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viaţă”, precizează David.


Cinci elemente pe care trebuie să le conţină programul zilnic


În acest orar scris trebuie să prindem, zilnic, în scris, cinci elemente: 
1. Activităţile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaţionare interpersonală, joacă/relaxare, somn). David subliniază importanţa dietei „care trebuie controlată riguros, pentru a fi sănătoasă” şi a activităţilor sportive, ambele contribuind la menţinerea unei stări bune de sănătate.
2. Cel puţin un comportament care ne produce plăcere: vizionarea unui film/citirea unei cărţi/sport, etc.
3. Cel puţin un comportament congruent cu aspectele definitorii din personalitatea noastră: „Dacă suntem sociabili/extravertiţi, putem suna pentru suport social apropiaţii care au nevoie de asta”.
4. Cel puţin un comportament congruent cu cele două/trei valori cardinale pe care le-am asumat în viaţa personală: „Dacă generozitatea este o valoare pentru tine, poţi face voluntariat care ajută în această perioadă”, detaliază psihologul. (Daniel David ne recomandă să ne stabilim un set de valori/principii după care să ne orientăm în luare deciziilor de viaţă şi să încercăm să-l respectăm; Generozitatea, cinstea, importanţa muncii sunt câteva exemple de astfel de valori).
5. Comportamente de socializare văzute ca un antidot la stres: „Izolarea fizică, în lumea digitalizată, nu înseamnă şi izolare psihosocială. În acest proces de socializare, deşi este bine să planificăm în orar multe activităţi în comun în cupul/familie, trebuie lăsat însă şi spaţiu personal/individual”, explică David. 
 


Programul trebuie verificat

 
Psihologul susţine că „este important ca cineva să ne verifice, o data sau de două ori pe zi, că urmăm şi implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care ştim că avem avem dificultăţi de autodisciplină şi/sau de autocontrol. Această monitorizare suportivă este fundamentală mai ales pentru seniorii aflaţi în izolare şi poate să fie făcută de aparţinători sau prieteni (ca suport reciproc)”. 
În cazul în care orarul nu este implementat eficient, David recomandă „să analizăm cauzele, le eliminăm şi-l refacem până când acesta devine acceptat şi implementat.” 
„Aceste practici vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viaţă, unele lucruri putând fi păstrate apoi şi în perioada postcriză!”, concluzionează psihologul. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: