Cum a fost evitată „apocalipsa Covid-19“ după Paşte. Opinia unui epidemiolog de la Oxford despre poziţia Patriarhiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Epidemiologul Ştefan Dascălu laudă bisericile pentru implicarea în campania de vaccinare. FOTO Arhivă personală
Epidemiologul Ştefan Dascălu laudă bisericile pentru implicarea în campania de vaccinare. FOTO Arhivă personală

Campania de vaccinare începe să se profileze ca un succes, cu bune şi mai puţin bune, iar „luminiţa de la capătul tunelului” se întrezăreşte, în sfârşit, după mai bine de un an. Biserica şi reprezentanţii cultelor religioase au avut un cuvânt de spus, susţine epidemiologul Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford

În urmă cu câteva săptămâni, mai multe voci anunţau o adevărată apocalipsă după Paşte, cu secţii de ATI pline şi decese după relaxarea din zilele de sărbătoare.

Biostatisticianul Octavian Jurma sau Emilian Imbri, fostul manager al Spitalului Victor Babeş, au fost printre cei care estimau că într-un interval cuprins între o săptămână şi 14 zile de la minivacanţa de 1 mai şi sărbătoarea de Paşte vom avea spitale pline, iar numărul cazurilor va creşte tot mai mult.

În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel, iar la exact două săptămâni după sărbători epidemia urmează o curbă descendentă, în timp ce numărul celor internaţi în secţiile de terapie intensivă este în scădere. 

Cercetător la Oxford, epidemiologul Ştefan Dascălu are o explicaţie pentru acest lucru. Dascălu a analizat pentru „Adevărul” motivele care au dus la scăderea numărului de cazuri şi laudă Biserica, despre care spune că s-a comportat exemplar.

„Explicaţia pentru acest fenoment include mai mulţi factori, printre care se numără desfăşurarea naturală a unui vârf epidemic, încălzirea vremii, efectul măsurilor restrictive din ultimele luni şi faptul că din ce în ce mai mulţi oameni sunt vaccinaţi”, a spus Dascălu.

Cultele religioase au sprijinit autorităţile

Epidemiologul român a vorbit s-a referit pe larg şi la un alt aspect, comportamentul Bisericii, care s-a dovedit o aliată de nădejde în lupta cu pandemia. 

„Îngrijorările faţă de Sărbătoarea Pascală erau juste, deoarece prezenta un risc sporit de răspândire a virusului dacă se desfăşura fără respectarea unor măsuri de igienă şi distanţare socială. Totuşi, slujba de Înviere s-a desfăşurat într-un mod foarte corect şi Biserica a încurajat respectarea regulilor impuse de autorităţi. Cu siguranţă au mai fost unele abateri prin ţară, dar mesajul Patriarhiei şi modul prin care s-au derulat slujbele în majoritatea bisericilor din România nu a permis un scenariu de răspândire necontrolată a virusului. Într-adevăr, imaginile din Noaptea Învierii ne arată că aproape peste tot, oamenii s-au comportat exemplar şi au dovedit că grija faţă de aproape primează şi doar aşa ne vom întoarce la normalitate”, susţine Dascălu.

De altfel, spune Ştefan Dascălu, se poate vorbi despre o diferenţă între modul în care au gestionat autorităţile situaţia de anul trecut de Paşte şi ceea ce s-a întâmplat în acest an. Dacă în 2020 nu a existat o punte de legătură între autorităţi şi biserică, de această dată a existat o bună comunicare şi o colaborare pe măsură. 

„Lipsa de comunicare inter-instituţională este o problemă majoră chiar şi în afara unei crize sanitare. Într-adevăr, lucrurile nu s-au mişcat de foarte multe ori în direcţia bună, dar acest lucru cred că se datorează lipsei de comunicare eficientă din partea autorităţilor. Însăşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii are un set de recomandări pentru comunicarea eficientă cu cultele religioase, deoarece ajutorul lor în contextul pandemic actual este absolut necesar pentru a creşte încrederea oamenilor şi a-i ghida spre informaţia corectă”, a mai afirmat specialistul.

Miracolul dialogului

De fapt, Ştefan Dascălu a fost implicat în stabilirea a numeroase dialoguri, atât în ţară cât şi în străinătate, între reprezentanţi ai cultelor şi autorităţile de sănătate publică, totul din proprie iniţiativă. În tot acest timp, el a participat şi la o emisiune la postul de televiziune Trinitas, unde a încercat să lămurească anumite aspecte ce ţin de importanţa vaccinării.

„Nu este un lucru uşor, deoarece trebuie să ţinem cont de anumite subiecte sensibile faţă de care o recomandare de sănătate publică poate avea implicaţii teologice şi spirituale. Ne aducem aminte ce s-a întâmplat atunci când a existat acea recomandare cu ”linguriţele de plastic”. Recomandarea propriu-zisă nu a fost rău intenţionată - din contră, dar a fost vehiculată într-un mod care nu a ţinut cont de importanţa actului religios şi a fost interpretată ca un atac asupra dreptului la libertate religioasă.

Totuşi, în pofida acestor erori de comunicare, în momentul de faţă, au fost stabilite aceste canale de comunicare, iar instituţiile religioase din România susţin măsurile impuse de autorităţi şi campania de vaccinare. Doar printr-un dialog continuu şi bidirecţional vom putea să eficientizăm demersurile de sănătate publică în acest context pandemic, iar ”piatra de temelie” a acestei comunicări este dorinţa de a îmbunătăţi sănătatea fizică şi spirituală a oamenilor, obiectiv de altfel împărtăşit atât de autorităţi cât şi de Biserică”, arată Dascălu.  

Cred că această pandemie ne-a învăţat pe toţi multe lucruri importante. Unul din ele este faptul că grija şi iubirea de aproape poate însemna distanţă şi izolare, iar acest lucru a reprezentat şi din păcate încă reprezintă o provocare pentru noi toţi. Îmi place să cred că majoritatea oamenilor au învăţat că trebuie să fie mai responsabili, deoarece fără ajutorul lor sistemul de sănătate şi eforturile personalului medical pot fi copleşite, ajungându-se la tragedie. În pofida acestui lucru, trebuie să ne gândim acum că populaţia a obosit de numeroasele restricţii la care a fost supusă de peste un an de zile. Este de înţeles, în special în contextul în care impactul acestora pe plan economic şi social a fost adesea greu de suportat. Aici cred că rolul Bisericii a fost şi rămâne unul extrem de important - pe lângă îndemnurile spre informare corectă - Biserica are rolul ei prin excelenţă, cel de vindecare a acestor leziuni psihologice şi spirituale la care au fost supuşi oamenii. Împreună, acestea vor ajuta să învingem pandemia cât mai repede şi totodată să reparăm stricăciunile care au survenit în atât în trupurile cât şi în sufletele oamenilor.  Ştefan Dascălu - epidemiolog

De altfel, tensiunile existente anul trecut între autorităţi şi cultele religioase şi-au avut origininea în lipsa comunicării, consideră epidemiologul. Iar în opinia sa, vina nu a aparţinut în niciun caz Bisericii. 

„Cred că principalele dificultăţi au rezultat din absenţa unui dialog între autorităţile de sănătate publică şi reprezentanţii Bisericii. Nu cred că li se poate reproşa cultelor eventuala reticenţă faţă de anumite măsuri şi recomandări venite din partea autorităţilor, în contextul în care foarte multe dintre ele au avut o implicaţie religioasă. Aici trebuia subliniat obiectivul comun - cel al sănătăţii şi bunăstării oamenilor - iar autorităţile trebuiau să găsească modalităţi mai eficiente de dialoga cu reprezentanţii cultelor. Ne gândim că foarte multe teorii ale conspiraţiei, atât faţă de vaccinare, cât şi faţă de pandemia COVID-19 în general, folosesc argumente greşite care adesea includ justificări religioase. În opinia mea, cred ca demontarea directă a acestora şi oferirea mecanismelor de a combate aceste dezinformări personalului clerical şi liderilor religioşi trebuia făcută mult mai devreme şi mai eficient”, explică el. 

Totuşi, deşi au fost prezente aceste impedimente, principalele culte religioase din România, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, respectă măsurile impuse de autorităţi şi totodată susţin campania de vaccinare - susţine Ştefan Dascălu. Asta nu înseamnă că nu vor exista şi preoţi şi călugări care vor refuza să susţină această campanie şi vor rămâne tributari curentului anti vaccinare.

Ce s-ar putea face în plus

„Vor exista întotdeauna, din păcate, grupări în interiorul oricărei religii care vor denatura informaţia corectă şi vor da ascultare teoriilor conspiraţiei, dar acest lucru nu poate să îi fie reproşat direct Bisericii ca instituţie, deoarece poziţia oficială şi îndemnul acesteia sunt cele corecte”, consideră cercetătorul român.

Rămâne întrebarea cum şi în ce măsură s-ar putea implica poate mai mult cultele religioase în educarea populaţiei şi în această campanie de vaccinare. Totul ar trebui, însă, să urmeze anumite limite, crede Ştefan Dascălu, în caz contrar existând chiar riscul de a provoca o reacţie şi mai virulentă din partea acelei părţi a clerului care încă se opune campaniei de vaccinare.

„Au fost adesea vehiculate în spaţiul public afirmaţii că preoţii ar trebui să participe în spoturile publicitare pentru vaccinare sau că ar trebui centre de vaccinare să fie deschise în biserici sau în Catedrala Mântuirii Neamului. Nu cred că ducem lipsă de spaţii în care se poate desfăşura acest act medical, iar mesajul în sine nu cred că va aduce un beneficiu real campaniei de vaccinare. Ba mai mult, există chiar pericolul ca aceste demersuri să polarizeze şi mai mult grupările anti-vaccin din cadrul Bisericii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru implicarea preoţilor în acele spoturi publicitare care până la urmă susţin participarea la un act medical”, e opinia lui Dascălu. 

În opinia epidemiologului, Biserica ar trebui să continue exact pe aceeaşi linie. 

„Cel mai bun lucru care se putea face şi care s-a făcut de altfel este susţinerea informării corecte a oamenilor şi îndemnul oficial al Bisericii şi Patriarhului de a avea încredere în recomandările specialiştilor. Nu mergem la biserică pentru a face tratament medical, nu ne internăm în biserică, dar cerem îndrumare şi alinare spirituală, iar acest lucru este exact ceea ce trebuie să existe în continuare, în acest context al COVID-19.

Din acest motiv, cred că cel mai bun lucru care se poate face este să se continue aceste demersuri de informare a oamenilor şi ca Biserica să ghideze oamenii spre informaţia şi implicit decizia corectă pentru a învinge această pandemie. Cu siguranţă ar putea fi facilitate aceste acţiuni şi aici mă refer încă o dată la oferirea personalului clerical a informaţiilor şi resurselor necesare pentru a combate numeroasele dezinformări, în special cele care au la bază argumentaţie religioasă, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie dezvoltat şi menţinut dialogul bidirecţional între autorităţi şi reprezentanţii Bisericii”, a conchis Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford.

Vă mai recomandăm şi:

Povestea emoţionantă a româncei care a salvat sute de vieţi. Americanii i-au proiectat imaginea pe clădirile din Times Square, în New York

Românul care îi învaţă pe englezi ce înseamnă pizza de calitate. Are patru pizzerii la Londra, iar două le-a deschis pe timp de criză

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite