Cum se cresc copiii inteligenţi. Metodele simple folosite de părinţii dedicaţi: „Jocul este activitatea principală a copilului“

Cum se cresc copiii inteligenţi. Metodele simple folosite de părinţii dedicaţi: „Jocul este activitatea principală a copilului“

Inteligenţa copiilor se dezvoltă prin joc.

Jocul, mai ales în primii ani de viaţă, este activitatea principală a copiilor şi mijlocul prin care se pot dezvolta abilităţile lor cognitive, sociale şi emoţionale, susţine Anca Dobrean, psiholog specialist în psihologie clinică şi psihoterapeut. Specialista a explicat care sunt jocurile cele mai potrivite şi care trebuie să fie rolul părinţilor în dezvoltarea inteligenţei copiilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anca Dobrean, psiholog specialist în psihologie clinică şi psihoterapeut (în terapie raţional-emotivă şi comportamentală şi terapie comportamentală), a explicat pentru „Adevărul” ce rol joacă mediul în dezvoltarea inteligenţei copiilor.

„O astfel de întrebare stârneşte interesul cercetătorilor şi curiozitatea oamenilor de multă vreme. Întrebarea nu are un răspuns simplu şi direct, dar ceea ce ştim este faptul că fiecare copil învaţă prin joc. Acesta este unul dintre lucrurile esenţiale pe care părinţii şi cei care se ocupă de educaţia copiilor trebuie să ţină minte: jocul, mai ales în primii ani de viaţă, este activitatea principală a copiilor şi mijlocul prin care se pot dezvolta abilităţile lor cognitive, sociale şi emoţionale. Jocurile prin care părinţii pot sprijini dezvoltarea cognitivă începând din jurul vârstei de un an sunt cele care implică activ diferite procese cum ar fi: rezolvarea de probleme, inhibiţia, concentrarea, vocabularul şi comunicarea, memoria”.
 

Cum dezvoltăm inteligenţa copiilor

 
Dobrean a precizat că dezvoltarea abilităţilor cognitive se poate face prin jocuri de tipul:
•     Construcţiei din cuburi; la început pot utiliza cuburi mari pe care copilul să le aranjeze după un model simplu, iar apoi din ce în ce mai complex. Îi puteţi arăta copilului cum realizaţi dvs. un model, iar apoi să vă jucaţi împreună, crescând dificultatea modelului pe măsură ce învaţă.Jocurile de tip lego sunt o opţiune bună începând cu vârsta de 1 an jumătate – 2 ani.
•     Potrivirii între diferite forme geometrice după formă, culoare, patern. Începeţi întâi cu lucruri mai simple, apoi le puteţi complica combinând criteriile. Aceste activităţi îi dezvoltă abilităţile de clasificare şi categorizare.
•     Puzzle. Încercaţi să vă jucaţi puzzle cât de mult cu copilul dvs. Jocul tip puzzle solicită copiilor raţionamentul, discriminarea, coordonare ochi-mână, toate acestea fiind provocări pentru creierul în dezvoltare al copiilor.
•     La fel/diferit. Încercaţi să îl faceţi pe copil să observe asemănări şi deosebiri între diferite obiecte. Îi puteţi spune: am în mână o minge, unde mai vezi tu ceva la fel? sau Am în mână ceva mare, unde vezi tu ceva mic? Treptat va învăţa să exploreze mediul şi să înţeleagă complexitatea acestuia.
 

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare

 
Dezvoltarea vocabularului şi a abilităţilor de comunicare se poate face prin jocuri care solicită copilului verbalizări:
•     Cum se continuă? Îi puteţi istorisi o povestioară scurtă şi să îi spuneţi să o găsească mai multe modalităţi de a o continua.
•     Rime. Amuzaţi-vă găsind rime la cuvintele simple pe care le foloseşte. Rugaţi-l apoi să propună el astfel de rime.
•     Creaţi poveşti după imagini. Puteţi utiliza imagini decupate din diferite reviste pe care să le puneţi într-un săculeţ, iar pe rând puteţi extrage atât dvs. şi copilul un număr de câteva imagini cu care să alcătuiţi o poveste.
•     Verbalizaţi activităţile pe care le faceţi. Fie că pregătiţi masa sau că vă pregătiţi de culcare verbalizaţi activităţile pe care faceţi.
•     Citiţi-i cât de mult şi discutaţi apoi despre ce aţi citit şi ce a înţeles.
Jocurile cu plastilină, cu nisip sau pictura îi pot dezvolta imaginaţia şi coordonarea motorie.
 

Cum alegem jocurile potrivite pentru copii  

 
Psiholoaga a amintit câteva principii de care trebuie să ţineţi cont în alegerea jocurilor:
•     Nivelul lor de dificultate trebuie să se găsească în zona proximei dezvoltări a copilului. Jocurile alese nu trebuie să fie nici prea simple deoarece  acestea îl vor plictisi, nici prea grele deoarece nu îl vor atrage. Jocurile trebuie să fie în zona de dezvoltare imediată a stadiului copilului, astfel că părintele, sau o persoană mai competentă îl poate ajuta să de dezvolte.
•     Să implice activ copiii. Studiile au demonstrat că acele jocuri care solicită un grad de implicare mai mare sunt mai potrivite decât cele la care copilul asistă pasiv.
•     Să fie atractive şi interactive. Acele jocuri în care copilul primeşte un feedback imediat (un sunet, o lumină, etc.) sunt cele care îl menţin mai ales la vârste mai mici mai mult în joc.
•     Încercaţi să limitaţi cât mai mult accesul la TV şi înlocuiţi-l cu activităţi în aer liber, cu muzică şi mişcare. Studiile recente susţin faptul că sub vârsta de 2 ani copiii nu ar trebui să aibă acces la TV.
•     Accentuaţi importanţa efortului şi nu rezultatul. Dacă îi este dificil la început sau dacă pierde la diferite jocuri este important să îl încurajaţi pentru efort şi să îl asiguraţi că dacă se antrenează va câştiga. Învăţaţi-l să accepte atunci când pierde şi să se concentreze pe exersare.
•     Fi-ţi un modelul pe care doriţi să îl vedeţi la copil. Copiii învaţă eficient prin imitaţie (de exemplu repetă comportamentele văzute în jurul lor) sau modelare, astfel nu vă miraţi să aflaţi că comportamentele dvs. sunt preluate şi asimilate rapid de copil.
•     Nu uitaţi că părinţii sunt cele mai bune jucării pentru copii;petreceţi timp cu copiii dvs. şi încercaţi că reflectaţi asupra nevoilor pe care le are copilul, şi apoi să răspundeţi în acord cu aceste nevoi.
•     Fiţi consecvenţi şi nu renunţaţi. Dacă doriţi ca activităţile pe care le realizaţi să aibă efect pe termen lung nu uitaţi că ele trebuie să fie menţinute pe o perioadă îndelungată de timp, altfel efectul lor se atenuează.
 

Carte de vizită Anca Dobrean

 
Anca Dobrean este psiholog specialist în psihologie clinică şi psihoterapeut (în terapie raţional-emotivă şi comportamentală şi terapie comportamentală), atestat de Colegiul Psihologilor din România. Expertiza profesională include servicii de specialitate în domeniul psihodiagosticului şi al intervenţiei psihologice în tulburările copilului şi adolescentului mai ales în problematica tulburărilor de externalizare (deficit de atenţie şi hiperactivitate, tulburare de conduita, tulburarile opozante), respectiv în tulburările de învătare. De asemenea domeniile expertiză includ şi evaluarea clinică şi intervenţia la vârste timpurii. Dobrean activează în cadrul Clinicii Universitare de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”(Clinica PsyTech). 
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările