Clujul sărbătoreşte Anul Nou 7523 „de la zidirea lumii”

Biserica lui Horea din Parcul Etnografic "Romulus Vuia". FOTO: Adevărul

Ajunul Anului Nou 7523, conform  vechiului calendar folosit în spaţiul românesc până  în secolul al XVIII-lea, va fi sărbătorit în seara zilei de 31 august, la Biserica lui Horea din Parcul Etnografic „Romulus Vuia”. În programul manifesării sunt incluşi horitori, un serviciu religios, un recital de muzică veche bizantină şi un concert de muzică populară.

„Vă invităm în seara zilei de 31 august, la Biserica lui Horea din Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, pentru a sărbători împreună ajunul Anului Nou 7523”, se arată într-un comunicat transmis de Muzeul Etnografic al Transilvaniei.  Potrivit vechiului calendar folosit în spaţiul românesc până  în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credinţe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea.  Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa: ”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvârşit Lumiei: de-ntâiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvântul fece, şi-l frămseţă Dumnezău cu frămseţea lui. Pământul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul; deci străluci lumina şi fugi întunerecul şi se arătă pământul, şi fu ziua dentâiu.”  Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit şi Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la naşterea lui Isus Hristos.

Sărbătoarea era ţinută pentru evitarea furtunilor, inundaţiilor, cutremurelor şi altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate şi pentru naştere uşoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcţii noi în această zi, existând credinţa că acestea se vor prăbuşi.

Anul Nou, sărbătorit în septembrie

Se credea, în schimb, că fructele culese în  ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare. Dacă ajunul sărbătorii era blând şi însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic şi plin de bucurii. Dacă dimineaţa era ploioasă se credea că primăvara va fi şi ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă. Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată  de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700.  Ţările Române au fost ultimele state europene care au renunţat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Ţara Românească) şi 1765 (Moldova). 

Programul artistic al manifestării:

16,00 - 17,00

Horitori din localităţile CEANU MARE şi BOIAN, jud. Cluj: ONACA SIMION, IANOŞI VICTORIA, MOLDOVAN EMIL, PERŞA IRIMIE – fluier (recuzita: furca de tors, masina de impletit funii, demonstratie de "sfârnit cucuruzi");

Sătenii din NEGRENI - grup mixt: Haba (şezătoare - fragment), recuzita: furci de tors, caier, fire de lana, gheme, cosuri, colacei, etc; Degustatul palincii de prune - potrivirea gustului şi tăriei ţuicii distilate; Joc cu "hididişi". 

 17,00

Serviciul religios, oficiat de părintele DINU CRISTE.

 17.30

Recital de muzică veche bizantină, susţinut de GRUPUL SF. IOAN DAMASCHIN (coordonator: prof. Dr. SORIN ALBU). 

 18,00

Concertul Orchestrei de muzică populară „CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dirijată de OVIDIU BARTEŞ.

Interpreţi:

VIORICA MĂNĂSTIRE,

MARIA GOLBAN ŞOMLEA,

FLORIAN ROŞAN,

MARIANA MORCAN,

AMALIA CODOREAN CHINDRIŞ,

MARINELA ZEGREAN ISTICI.

Manifestarea se va bucura de participarea extraordinară a Maestrului în Arta Culinară VALI COMAN (BIG BOLETUS).

Citeşte şi

Mai puteţi citi:

Copiii din satul transilvănean interbelic, o poveste inedită, în imagini alb-negru, pe Facebook

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a deschis în această lună o nouă expoziţie virtuală pe Facebook dedicată satului transilvănean de odinioară. Imaginile au fost făcute în perioada interbelică şi redau ipostaze din viaţa copiilor de la ţară. Prima expoziţie pe Facebook a muzeului clujean a fost cea din 8 martie, fiind dedicată ţărăncii în toate momentele vieţii sale - fată, mamă, bunică

FOTO Femeia transilvăneană de la ţară, în fotografiile inedite ale Muzeului Etnografic din Cluj  

Chipul femeilor - copile, neveste, mame, bătrâne - îmbrăcate în portul popular specific zonelor de unde provin a fost imortalizat de etnografii Romulus Vuia şi Denis Galloway şi pot fi admirate într-o expoziţie atipică, adică online, pe Facebook.

FOTO Măgăruşul Ică, noul „chiriaş“ la Muzeul Satului din Cluj  

E maroniu, pufos, nu fuge la bliţuri, dimpotrivă, şi îi place fânul. Vorbim de noul locatar al Parcului Etnografic „Romulus Vuia“ din Cluj (Muzeul Satului), măgăruşul Ică. El este un cadou primit de conducerea muzeului de la un iubitor de cultură, Remus Pop, cunoscut în Cluj şi sub porecla de „Mongolu‘ “ (când râde, ochii săi seamănă cu cei ai unui mongol).