Tradiţii de Rusalii, ziua când ielele iau minţile oamenilor. Ce e interzis  să faci, cum te aperi de rele

Tradiţii de Rusalii, ziua când ielele iau minţile oamenilor. Ce e interzis  să faci, cum te aperi de rele

Slujbe speciale în biserici FOTO ESC

Sărbătoarea de Rusalii reprezintă ultima sărbătoare oficială a sezonului pascal ortodox şi este prăznuită în fiecare an duminica, fix la 50 de zile după Paşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rusaliile comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
 
În duminica Rusaliilor se spune că Duhul Sfânt i-a înălţat pe Apostoli şi le-a dăruit capacitatea de a-şi răspândi învăţăturile în toate limbile pământului. 
Conform scrierilor Noului Testament, evenimentul a avut loc în ziua Rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la Învierea lui Iisus. De aceea, această sărbătoare mai importantă poartă denumirea de Cincizecime.
 
În acest an Rusaliile sunt celebrate pe data de 20 iunie, duminica. Dar şi pe 21 iunie 2021, când este a doua zi de Rusalii. Aceste două zile sunt considerate zile libere de la stat. 
 
În ziua de Rusalii se organizează slujbe ortodoxe în biserici şi există obiceiul să se aducă frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate de preoţi şi dăruite credincioşilor. În popor se spune că cine nu respectă sărbătoarea de Rusalii va avea de-a face cu spiritele rele, denumite iele. 
 
 
Ielele, prezente numai pe timpul verii
 
În tradiţia populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii cred că acestea sunt în stare să ia minţile oricui. 
Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.
 
În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber etc. În această zi sfântă, ca să fie feriţi de rele, sătenii, în special respectă anumite obiceiuri şi ceremonii: împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece.
 
Comemorarea morţilor
 
În ajunul sărbatorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. Este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.
 
Sâmbătă, la acest praznic al Moşilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică - rude şi prieteni. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această zi şi impart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viţă, orez cu lapte şi vin.
 
Conform preoţilor, în multe localităţi din Bărăgan şi Dobrogea se continuă o tradiţie moştenită de la daci. De moşi se împart vase de lut  de cozile cărora se leagă bucheţele de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposaţi din familie. Dacii spuneau ca aceste ofrande sunt punţi de legătură între viaţa pământeană şi cea veşnică.
 
Lunea Sfântului Duh
 
În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă praznuieştepe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Însă, în calendarele româneşti această zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi. Se pare că această denumire a fost dată sub influenţa catolică.
 
La catolici, conform crestinortodox.ro, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, lunea de după Rusalii este numită Lunea Sfântului Duh, ca în Penticostar.
 
La sinodul II ecumenic, ţinut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învăţătura lui Macedonie, care afirmă ca Sfântul Duh este o "creatură". Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez şi s-a mărturisit că Sfântul Duh purcede din Tatăl şi "este împreună cu Tatăl şi cu Fiul închinat şi mărit".
 
Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate de preoţi şi dăruite credincioşilor.
 
Cum se calculează data acestei sărbători
 
Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).
 
“Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile(Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile(Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile(Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
 
Numeroase obiceiuri şi ceremonii populau întreaga săptămână a Rusaliilor. De exemplu, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor.
 
În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi alte plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor.
În Transilvania centrală se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor.
 
Acum este momentul  în care creştinii sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare. 
 
 
Vă mai recomandăm şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările