De ce este considerată bufniţa pasărea care „face a rău“. Ce ar vesti pasărea când cântă deasupra casei unei fecioare

De ce este considerată bufniţa pasărea care „face a rău“. Ce ar vesti pasărea când cântă deasupra casei unei fecioare

Bufniţa, considerată în credinţa populară mesagerul morţii FOT Shutterstock

Sunt considerate prevestitoare de boli, nenorociri şi decese. Asociate cu întunericul şi moartea, oamenii le-au alungat din calea lor, temându-se de mesajele pe care le transmit. Superstiţiile despre păsările cu un colorit întunecat au rădăcini adânci în conştiinţa populară românească.

Ştiri pe aceeaşi temă

În tradiţia populară se spune că te ajung necazurile de moarte dacă, Doamne-fereşte!, distrugi cuibul unei bufniţe. Un astfel de blestem se povesteşte cu frică că a lovit la Sohatu, în martie 2015, o aşezare liniştită din judeţul Călăraşi. O întâmplare nemaiauzită dă şi acum fiori sătenilor. Un bărbat, în vârstă de 56 de ani, a murit în timp ce încerca să distrugă cuibul unei bufniţe.

Rudele sale au povestit cui a stat să le asculte că dis-de-dimineaţă, Dumitru s-a urcat într-un salcâm din curte, înalt de 8 metri, exasperat de cântecele înspăimântătoare ale păsării. N-ar mai fi apucat să strice cuibul pentru că a făcut infarct, râmând mort între crengile pomului. Oamenii spun că s-a urcat în copac cu gândul de a goni pasărea, înlăturând astfel superstiţiile conform cărora aceasta prevesteşte moartea cuiva.

Ce mesaje transmit

Păsările care „fac a rău“ sunt considerate în tradiţia populară românească cucuveaua, bufniţa, huhurezul, dar şi cucul, corbul, cioara. Acestea sunt socotite mesageri funebri. Interpretarea cântecului lor este totuşi diferită, în funcţie de momentul, locul şi modul în care se face auzit. Astfel, păsările pot să vestească schimbările vremii, naşterea unui prunc (atunci când cântecul seamănă cu scâncetul unui copil mic), şi chiar nunta (cântecul deasupra casei în care este o fecioară). Cu toate acestea, în antichitate, bufniţa era venerată.

Un mit care nu are legătură cu realitatea

Oamenii de ştiinţă spun însă că nu trebuie să avem niciun motiv de îngrijorare. Bufniţa, de fapt cucuveaua, pasărea pe care o auzim cel mai des cântând nu are nicio o legătură cu astfel de lucruri.

“Este o asociere nepotrivită şi încă nu ştie de unde a pornit acest fapt.  Este un mit care nu are legătură cu realitatea. Bufniţa este o pasăre de noapte, solitară şi este posibil ca acest lucru să fi contribuit la renumele său de mesager al morţii. În realitate, nu este o pasăre care face rău, din contră, este din specia răpitoarelor şi se hrăneşte cu şoareci, spre bucuria agricultorilor. Cântecul său prelung, care seamănă a vaiet, îl auzim în special primăvară, în perioada de reproducere. Masculii sunt cei care scot sunetele şi ei stau în apropierea cuibului pentru a-l păzi. Păsările de noapte se refugiază în zone retrase: turla bisericii,  poduri, case părăsite şi acest lucru probabil le-au făcut de temut”, a explicat Viorel Cuzic, ornitolog la Muzeul Delta Dunării din Tulcea şi coordonator al Sucursalei Delta Dunării şi Dobrogea Continentală.

Înţelepciune, inteluigenţă şi…vrăji

Pasărea emblematică a Minervei (Palas-Athena la greci), zeiţa înţelepciunii, bufniţa este asociată înţelepciunii, inteligenţei, ştiinţei în sensul cel mai larg cu putinţă al cuvântului. “Reprezentată pe aversul drahmelor ateniene din vremea lui Pericle în cursul Evului Mediu, bufniţa devine, inexplicabil, o pasăre de rău augur, emblemă a vrăjitoarelor, probabil ca urmare a faptului că este o pasăre solitară, nocturnă, obişnuită să cuibărească în locuri mai retrase, de regulă în cimitire. Poate şi faptul că este o pasăre carnivoră, că vânează noaptea într-o linişte desăvârşită, că ziua rar poate fi văzută zburând sau vânând au consolidat răul ei renume”, spun specialiştii în Foclor de la Muzeul Dunării de Jos.

Sunetul sinistru

Dacă o bufniţă „cântă“ ziua, oriunde în Europa, în cel mai bun caz cel care o aude va afla o veste proastă, iar în cel mai rău caz povesteşte moartea unui apropiat, dacă nu chiar a ascultătorului.
“Sunetul sinistru al bufniţei care înspăimântă noaptea a fost descifrat în toate spaţiile culturale europene ca predicţie a morţii. Se spune că dacă este emis în timpul zborului peste o casă, moartea va atinge neîntârziat pe unul dintre locuitorii acesteia. Nu este bine nici să te uiţi în cuibul unei bufniţe, ca să nu mai vorbim de neca¬zurile de moarte care te pot ajunge dacă îl distrugi”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Ce păţeşte o femeie gravidă care aude cântecul

În lume, de-a lungul timpului, această pasăre a dat naştere mai multor superstiţii. De exemplu, în Ţara Galilor cântatul bufniţei în fapt de seară e semn că pe undeva, prin apropiere, o fată îşi pierde virginitatea prin viol.
În Franţa se crede că dacă o femeie gravidă ascultă cântecul bufniţei şansele de a da naştere unei fetiţe care va deveni vrăjitoare vor fi maxime, iar în Germania, dacă bufniţa „cântă“ în timpul travaliului, nou-născutul va fi nefericit toată viaţa lui.

În Normandia, omleta din ouă de bufniţă este leacul cel mai sigur pentru a scăpa de dependenţa creată de alcool.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Bobotezei: ziua când se prind farmecele şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: