INTERVIU Gabriel Lâlă, omul care promovează Brăila: „O clădire nu spune nimic dacă nu are şi o poveste”

INTERVIU Gabriel Lâlă, omul care promovează Brăila: „O clădire nu spune nimic dacă nu are şi o poveste”

Gabriel Lâlă, sursa: Arhivă personală

Gabriel Lâlă este omul care promovează ca nimeni altul Brăila în lume. Brandul turistic pe care l-a inventat a atras cei mai mulţi turişti din istoria oraşului Brăila. Datorită lui, turişti din Grecia, Italia, S.UA, Israel, Turcia, Spania, Portugalia, Franţa sau Germania au venit să viziteze oraşul de la Dunăre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gabriel Lâlă este pasionat de tot ce înseamnă istorie, trecut şi frumos. Brăileanul are şi un principiu după care se ghidează: o clădire veche nu spune mai nimic dacă nu are şi o mică poveste. Astfel că în tururile ghidate pe care le organizează încearcă să reînvie povestea şi farmecul locului. 

După ce a reuşit să aducă mii de turişti din aproape toată lumea în Brăila, Gabriel Lâlă şi-ar dori ca turismul să se dezvolte mai mult spre Galaţi. El consideră că cele două oraşe vecine Galaţi - Brăila ar putea fi puse mai mult în valoare din punct de vedere turistic. De exemplu, realizarea unei piste de biciclete pe ruta Brăila - Galaţi, curse turistice pe Dunăre între Brăila şi Galaţi sau evenimente culturale/muzicale realizate în comun, pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori

„Weekend Adevărul“:  Domnule Gabrie Lâlă, de câţi ani promovaţi turismul, cum a început totul?

Gabriel Lâlă: Sunt pasionat de turism de mult timp. În şcoala generală am avut un profesor de geografie deosebit, iar prin excursiile cu părinţii mei am descoperit locuri frumoase din România. În anul 1992, am devenit membru al Clubului de Turism Floare de Colţ din Galaţi şi am participat la numeroase concursuri de turism la munte. În 1997, am devenit membru al Clubului Alpin Român din Craiova, iar în 1999 am înfiinţat la Brăila, împreună cu prietenii, Clubul de Turism PROILAVIA, pentru a promova practicarea turismului în cadru organizat, călătoriile şi turismul fluvial.

Are nevoie de promovare oraşul Brăila?

Un oraş se promovează prin tot ceea ce are mai de preţ - istorie, cultură, oameni, centru istoric bine pus în valoare, evenimente, muzee, festivaluri cu mulţi spectatori, etc. Există acum multe metode de promovare, dar mai întâi este necesar să avem ce să le oferim, aici mă refer la centrul istoric bine reabilitat şi prietenos cu turiştii şi vizitatorii. De la Brăila se poate porni în excursii pe Dunăre către Galaţi, Măcin, Tulcea, aşa cum era cu mulţi ani în urmă. Eu promovez Brăila aşa cum ştiu mai bine, sunt contactat de persoane/agenţii de turism din alte oraşe sau din alte ţări. Totodată, concep programe turistice şi le ofer informaţii despre obiective, locaţii de cazare şi ceea ce pot vizita în această zonă a României.

Sursa FOTO: Arhiva personală Gabriel Lâlă

Cum v-a venit ideea să inventaţi Brandul turistic Brăila City Tour?

Ideea „brandul turistic Brăila City Tour” mi-a venit în momentul în care am văzut informaţii trunchiate privind istoria acestui oraş, când am observat că Brăila este promovată doar prin câteva obiective turistice, pe când eu consider că oraşul are mult mai multe de oferit. La început a fost greu, dar bucuria şi satisfacţia turiştilor m-au făcut să continui şi să dezvolt acest concept turistic unic. În anul 2019, am primit Certificatul de Excelenţă pentru Brăila City Tour/Tur ghidat Brăila, din partea site-ului Tripadvisor, dar şi Tripadvisor Travelers Choice 2020, care atestă calitatea acestui produs turistic inovator. În anul 2019, am fost onorat să fiu nominalizat la Gala Comunităţii Brăilene, în organizarea Forumului Tinerilor din România şi a partenerilor acestuia. Am primit Diploma de Excelenţă şi locul I la secţiunea Turism şi Promovarea comunităţii.

Câţi turişti aţi adus în Brăila şi din ce ţări ?

La tururile ghidate Brăila City Tour au participat peste 3.000 de persoane în perioada 2016-2021, din care peste 15%  turişti străini. Au participat persoane şi din Grecia, Italia, S.UA., Israel, Bulgaria, Turcia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Canada, Bulgaria,Taiwan, Suedia, Elveţia, Republica Moldova, Brazilia, Ţările de Jos, Belgia, Ungaria, Macedonia, Marea Britanie,etc.

Cum reacţionează oamenii, sunt încântaţi de ceea ce văd ?

Toate tururile ghidate au avut câte ceva deosebit, fiecare tur ghidat şi persoană mi-au marcat activitatea în sens pozitiv.  Este cunoscut faptul că o clădire veche sau o anume stradă nu spun mai nimic dacă nu îţi explică cineva şi o mică poveste. Participanţii la tururile ghidate sunt încântaţi de informaţiile primite într-o manieră deosebită, de obiectivele turistice şi de patrimoniu pe care le descoperă.

sursa: G.L

Cum a evoluat Brăila în domeniul acesta, ce ar mai fi de imbunătăţit?

Centrul istoric al Brăilei are nevoie urgentă de o reabilitare. Sunt foarte multe clădiri care dau un aspect urât oraşului, deşi s-au reabilitat clădiri în ultimii ani, prea puţine pentru a schimba aspectul din punct de vedere turistic. Sunt zone cu trotuare nereabilitate, cabluri care atârnă pe stâlpi, maşini parcate pe trotuare. Faleza Dunării trebuie să arate altfel, pentru a încânta vizitatorii. Industria turismului aduce plusvaloare şi din punct de vedere economic în multe oraşe, chiar şi din România.

Ce aspecte reproşează turiştii ?

Din păcate, unii turişti îmi declară că atmosfera din centrul vechi al Brăilei este cam tristă şi întreabă de ce nu se face mult mai mult pentru turism şi petrecerea timpului liber. Turiştii observă maşinile parcate pe trotuare, aspecte urbanistice urâte, zone mai puţin îngrijite, dar cu toate acestea reuşesc să îi fac să plece cu o impresie frumoasă.

Care sunt plusurile Brăilei, dar minusurile din punct de vedere turistic?

Centrul istoric este unic prin arhitectură, străzi şi marile personalităţi care s-au născut sau au locuit în Brăila, de aceea consider că este cartea de vizită a Brăilei care trebuie să arate excelent. Sunt zeci de străzi pe unde se pot plimba turiştii şi să vadă cum era atmosfera din vremurile bune ale Brăilei. Faleza Dunării reprezintă un alt loc deosebit. Din punct de vedere turistic, minusurile sunt reprezentate de clădirile nereabilitate, de străzile care duc spre faleza Dunării şi arată foarte urât ( ex. Str. Danubiului, Str. Împăratul Traian, str. Pietrei), de Piaţa Traian care nu mai are farmecul de odinioară.

Ce planuri de viitor aveţi?

Voi continua să îmi promovez oraşul aşa cum ştiu eu mai bine. Colaborez foarte bine cu persoane din domeniul turismului din alte oraşe, cu agenţii de turism, centre de promovare turistică. Lucrez la câteva programe turistice noi, cu poveşti şi informaţii despre anumite străzi, cartiere cu potenţial turistic. Voi lansa un program de city-break pentru a aduce un plus ofertei turistice din zona Brăila-Galaţi.

sursa: G.L

Credeţi că este nevoie de o legătură mai strânsă între Galaţi-Brăila din punct de vedere turistic?

Oraşul Galaţi are obiective şi poveşti care merită descoperite, faleza Dunării atrage. În publicaţia Gazeta Poporului din 1919 am găsit un articol interesant despre Galaţi şi Brăila <<Unde să fie capitala României. Dl. Vasile Goldiş, Ministrul Transilvaniei la Bucureşti, a spus unui gazetar din Constanţa, că Bucureştii nu mai poate fi capitala României Mari, pentru că Dâmboviţa e prea mică apă şi nu e în stare să ducă vapoare pe apele ei. Singurul oraş, care ar fi cea mai bună capitală, fiind aşezat lângă Dunăre, este Galaţii, care se va uni cu Brăila, care e numai 15 kilometri departe de Galaţi, şi astfel amândouă aceste oraşe vor alcătui o capitală mare>>. Se pot realiza multe şi astăzi, de exemplu o pistă de biciclete pe ruta Brăila-Galaţi ar fi necesară, curse turistice pe Dunăre între Brăila şi Galaţi sau evenimente culturale/muzicale realizate în comun, pentru a veni cât mai mulţi vizitatori.

Cum ne ajută Dunărea?

Foarte multe persoane care ajung la Brăila şi Galaţi doresc să admire Dunărea, să se plimbe pe faleză, să se oprească la un restaurant, să se bucure de atmosfera dunăreană. Este un brand turistic cunoscut în întreaga lume, dar care nu este exploatat la adevăratul potenţial, aşa cum există în alte oraşe situate de-a lungul Dunării. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Povestea conacului în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Ţara Românească. A fost sediu de CAP, apoi muzeu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările