Paradoxul colectării ecologice a deşeurilor în România. Cum să razi o pădure ca să faci loc unei gropi de gunoi
0
Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost, cel puţin teoretic, pionier când a venit vorba de sistem de management integrat al deşeurilor. Deşi colectarea selectivă a deşeurilor era o condiţie esenţială pentru ca proiectul să funcţioneze, din cauza faptului că gunoiul s-a adunat la grămadă, celula s-a umplut prea repede, iar acum se rade o pădure de 10 hectare, ca să facă loc unei noi celule pentru gunoaie.
Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost primul din ţară care a realizat un sistem de management integrat al deşeurilor, cu ajutorul fondurilor europene. Aproape 50 de milioane de euro, bani europeni, au intrat în proiectul acesta, care nu funcţionează cum trebuie nici la aproape un deceniu de la debutul său.
Proiectul a prevăzut construirea unui centru de management integrat al deşeurilor în satul Tărpiu, din comuna Dumitra, construirea a cinci staţii de transfer în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galalţii Bistriţei. La acestea se adaugă şi contruirea a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi a DEEE.
Început în 2009, proiectul a avut toate elementele pentru a funcţiona corespunzător abia în 2014, când au fost gata şi containerele semi-ingropate dedicate fiecărui tip de deşeu. Deşi bistriţenii au început încet, încet să colecteze selectiv deşeurile, operatorul le aduna tot la grămadă.
Aşa se face că în 2018, prima celulă a gropii „ecologice” de la Tărpiu e plină ochi, pentru că gradul de colectare este nesemnificativ. Autorităţile locale au somat primăria Dumitra, pe raza căreia funcţionează centrul de management integrat al deşeurilor să găsească o locaţie pentru amenajarea celei de-a doua celule.
Terenul din apropierea primei celule nu a mai putut fi luat în calcul, din cauza faptului că era în pantă, cum este şi cel care găzduieşte prima celulă, de altfel.
Actuala celulă este deja aproape plină
Soluţia găsită de primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan este surprinzătoare. Acesta a hotărât să pună la dispoziţie pentru contrucţia celulelor 2 şi 3, 10 hectare de pădure, situată în apropierea centrului de la Tărpiu.
Pădurea în cauza ar urma să fie rasă pentru a face loc celor două celule. Edilul comunei spune că ideea este una bună şi ca va reduce din poluare. Acesta a avut o tentativă de a aproba proiectul, însă un consilier care a încercat să filmeze şedinţa de Consiliu Local l-a înfuriat şi l-a determinat să anuleze demersurile. Consilierii vor avea din nou pe masă acest proiect, la şedinţa din iunie.
„Celula nouă va avea o perdea de pădure de 20 de metri, se va reduce poluarea vizibil. Pentru comuna noastră, aceasta este soluţia cea mai bună. Mergem în continuare cu ideea. Nu se poate face altundeva. Terenul de lângă este în pantă şi nu se pretează, pentru că alunecă. De aceea am ajuns la soluţia aceasta”, explică primarul Gheorghe Bălăjan.
Acesta spune că pădurea respectivă oricum se recuperează, Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud care coordonează proiectul, având obligaţia să replanteze 10 hectare de pădurea în altă parte. De asemenea, Gheorghe Bălăjan mai spune că lemnul rezultat din tăierea pădurii va ajunge la primărie, obţinându-se 300.000 de lei din valorificarea lui.
Pădurea este situată lângă actuala groapa de gunoi
Primarul spune că a fost prostit cu locuri de muncă şi avantaje financiare
Gheorghe Bălăjan spune că în urmă cu aproximativ un deceniu a fost „prostit” de conducerea de atunci a Consiliului Judeţean să doneze teren şi să găzduiască acest centru de gunoi.
Autorităţile judeţene i-au promis lui Bălăjan 50 de locuri de muncă şi o redevenţă anuală substanţială. Acesta a primit însă doar 16 locuri de muncă şi o redevenţă anuală de 80.000 de lei.
„Am făcut o greşeală atunci, din lipsă de experienţă... lucrurile nu au fost cum le-am discutat. Din moment ce am acceptat, altă soluţie nu am, nu mai putem să o întoarcem şi să o mutăm, e din fonduri europene...Regret că am acceptat atunci”, mărturiseşte edilul comunei Dumitra.
Luna aceasta se vor deschide şi ofertele pentru noul operator care va transporta gunoiul din întreg judeţul la groapa de la Tărpiu. Actualul operator este provizoriu, întrucând fosta firmă care gestionează groapa de la Tărpiu a renunţat la partea de transport, motivând cu lipsa de profitabilitate.
Primarul Gheorghe Bălăjan spune că aceasta este singura soluţie
Primarul Gheorghe Bălăjan este decis să nu mai lase să intre pe poarta centrului de la Tărpiu decât gunoi selectat.
„Eu nu o să dau drumul (n.r. nu o să permită accesul în centrul de la Tărpiu) decât atunci când vin cu deşeuri selectate. Vreau ca pe poarta aia să nu mai intre niciodată deşeuri neselectate. Acum am ocazia să strâng cureaua şi să-i fac să îşi facă treaba. În zonă oricum nu există pericol de poluare. Noxele sunt verificate, nu miroase în zonă”, mai spune primarul.
Nu de aceeaşi părere este familia Muti, care locuieşte în vecinătatea gropii ecologice de gunoi, unde şi-a pus pe picioare o fermă de vaci cu aproape 100 de capete.
Mai multe, soţii Muti se pregătesc să scoată lumea în stradă, în încercarea de a împiedica tăierea pădurii din apropiere.
„Păi noi ce mai respirăm dacă taie şi pădurea? Pădurea e plămânul pământului, ne sufocăm aici. Şi aşa e plin de noxe şi poluare. Pe seara aşa, în toată zona aceasta se aşează un miros greu. Copiii nici nu mai vor să stea aici cu noi din cauza acestui sistem...”, mărturiseşte Rodica Muti.
Vă mai recomadăm:
Se încarcă comentariile...
