De la sărăcia în care şi-a dus zilele Andrei Mureşanu, la confortul financiar al lui Liviu Rebreanu

De la sărăcia în care şi-a dus zilele Andrei Mureşanu, la confortul financiar al lui Liviu Rebreanu

Andrei Mureşanu FOTO: artine.ro

Mai toţi scriitorii de pe meleaguri bistriţene au avut perioade în viaţă în care instabilitatea financiară i-a dus la disperare. Dacă Liviu Rebreanu a reuşit să lase ceva familiei sale, Andrei Mureşanu abia îşi ducea zilele, pentru că poeziile sale nu se vindeau.

Ştiri pe aceeaşi temă


Andrei Mureşanu s-a născut sărac şi a murit sărac

Poetul Andrei Mureşanu s-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. Tatăl său Teodor ţinea în arendă o moară de argăsit scoarţa, care cu greu asigura existenţa familiei compuse din el, soţia şi trei copii.

Andrei Mureşanu a muncit ca profesor la Braşov, iar mai apoi, după Revoluţia din 1848, ca traducător la Sibiu. Este pensionat în anul 1861, la doar 45 de ani, însă pensia dată de guvern nu-i ajunge să-şi întreţină familia.

În 1862 tipăreşte un volum de poezii, însă cartea nu se vinde cum ar spera, în ciuda faptului că Iacob Mureşanu face apeluri insistente în Gazeta Transilvaniei către publicul român pentru a-l ajuta pe poetul sărac şi bolnav cumpărându-i poeziile.

La un an de la apariţia cărţii, poetul se stinge la Braşov, tot în sărăcie, lăsând în urma sa un băiat în clasa a VII-a şi o fetiţă care nici nu împlinise un an. 

Averea lui Liviu Rebreanu, motiv de război între soţie şi familia de provenienţă

Altfel au stat lucrurile în cazul lui Liviu Rebreanu, care deşi s-a confruntat în mai multe perioade ale vieţii cu dificultăţi financiare a reuşit să lase familiei o moşie, care a şi determinat un război între soţia sa Fanny şi familia sa din Prislop.

Întrebat într-un interviu dacă e bogat, Liviu Rebreanu a răspuns: „Stau în casă cu chirie. Am patru pogoane cu vie la Valea Mare lângă Piteşti. Desigur că biblioteca pe care o vezi valorează ceva”.

Ştefana Rădulescu, soţia scriitorului provenea dintr-o familie care cândva avusese o stare materială bună, Iancu Rădulescu, tatăl actriţei fiind avocat şi om politic, fost prefect de Argeş, în timp ce mama sa Alexandrina era nepoata Mitropolitului Nifon. După moartea lui Iancu Rădulescu însă, Alexandrina şi cei cinci copii risipesc averea familiei.

Cu toate acestea Ştefana Rebreanu este cumpătată şi foarte calculată, reuşind să susţină familia în perioadele în care scriitorul nu reuşeşte.

Atât cărţile, cât şi funcţiile pe care le-a ocupat, de la cea de director al Teatrului Naţional până la şefia Direcţiei Educaţiei Poporului i-au asigurat lui Liviu Rebreanu un trai liniştit în a doua parte a vieţii.

Îşi trimite fiica la studii la Paris şi vizitează mai multe ţări. Şi soţia sa are parte de răsfăţ permiţându-şi excursii la Veneţia alături de fiica sa Puia.

Lucrurile s-au complicat după moartea scriitorului, când a început lupta pentru avere între soţia sa şi familia de provenienţă, pe care nu o sprijinise financiar cum şi-ar fi dorit, fapt ce a generat un conflict care s-a întins pe ani de zile.

Familia de provenienţă a acţionat-o în judecată pe Puia, fiica scriitorului, negând statutul de descendenţă naturală şi moştenitoare, fiindcă fata nu fusese adoptată legal, iar actul de recunoaştere era un fals.



Vă mai recomandăm:


Cum şi-a transformat Liviu Rebreanu execuţia fratelui său de pe front într-un roman tradus în opt limbi

Liviu Rebreanu, între dragostea pentru Fanny  şi recunoaşterea „ilegală” a fetiţei sale din flori

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: