Casa Argintarului, o bijuterie din 1560, îşi redeschide porţile de Ziua Unirii Principatelor

Casa Argintarului, o bijuterie din 1560, îşi redeschide porţile de Ziua Unirii Principatelor

Casa Argintarului a intrat în reabilitare în 2013 FOTO: Bianca Sara/Arhivă

Una dintre cele mai frumoase clădiri din Bistriţa îşi va redeschide porţile chiar de Ziua Unirii Principatelor, după ce în ultimii doi ani a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. La deschidere va avea loc o conferinţă, o expoziţie, iar sociologul Vasile Dâncu îşi va lansa o carte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu 2,4 milioane de lei din fonduri europene, o bijuterie din 1560 şi-a schimbat total faţa. În clădirea numită „Casa Argintarului” va funcţiona Centrul German, care va găzdui expoziţii, lansări de carte şi conferinţe.

Clădirea a fost locuinţa unui mare meşter bijutier, care i-a şi înfrumuseţat faţada cu încadramente din piatră cu însemnele breslei aurarilor, executate de arhitectul elveţian Petrus Italus. Stilul său arhitectural marchează faza timpurie a Renaşterii.

Până în anul 1986, clădirea a adăpostit secţia de istorie a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, având un fond de peste 10.000 de exponate, cu mare valoare istorică.

Weekendul acesta, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor îşi va redeschide porţile. Cu ocazia deschiderii Centrului German care va funcţiona în această clădire va fi înmânat începând cu ora 9:45 titlul de cetăţean de onoare al Judeţului Bistriţa-Năsăud profesorului Liviu Maior, lui Heinrich Joseph Schnatmann şi inginerului Georg Leca.

La ora 10:30 Vasile Dâncu îşi va lansa cartea „Triburile – O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la generaţia Facebook”. Începând cu ora 11:00 va avea loc o conferinţă privind contribuţia saşilor transilvăneni la dezvoltarea economică, socială şi culturală a judeţului. De asemenea, în aceeaşi zi va putea fi admirată expoziţia lui Norbert Thomae.

Vă mai recomandăm:

Colţ de rai în curtea Muzeului Judeţean cu 6 milioane de lei

Spaţii expoziţionale, săli de dans, teatru, IT şi film într-o fostă întreprindere de pielărie din secolulal XIX-lea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: