FOTO Târgul de fete de pe Muntele Găina. Istorie şi legende despre sărbătoarea de la 1.500 de metri altitudine

FOTO Târgul de fete de pe Muntele Găina. Istorie şi legende despre sărbătoarea de la 1.500 de metri altitudine

Mii de oameni vor urca pe munte şi în acest an

Moţii din Apuseni se pregătesc din nou să urce pe Muntele Găina pentru a participa la sărbătoarea tradiţională „Târgul de Fete“. O fac de peste 200 de ani în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie. Evenimentul are loc la sfârşitul acestei săptămâni şi are, ca şi până acum, o dublă semnificaţie, tradiţională şi spirituală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima parte a sărbătorii se desfăşoară în comuna Avram Iancu, în timp ce alte manifestări au loc sus pe munte, la aproape 1500 de metri altitudine. Calea principală de acces este prin judeţul Alba, pe DN75, iar din Cîmpeni se intră drumul judeţean până la Avram Iancu. De aici se urcă pe un drum forestier de 8 km până pe munte. Drumuri de legătură sunt şi din judeţele Hunedoara şi Arad, însă nu sunt la fel de accesibile. Vremea pentru weekend se anunţă instabilă, astfel că sunt şanse mari se plouă pe munte. Cu toatea cestea, peste 5.000 de participanţi sunt aşteptaţi la manifestări.
 
Potrivit istoricilor, în timpurile străvechi, locuitorii de pe văile Apusenilor se adunau pe munte pentru a face schimb de produse, dar îi luau cu ei şi pe cei tineri, pentru a se întâlni, a se cunoaşte şi, de foarte multe ori, pentru a se căsători. După încheierea trocului, sătenii întindeau o masă cu plăcinte, găini fripte, brânză şi „clisă” (slănină), iar apoi începea muzica şi jocul. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta muntelui. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau "negocierile". Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Ulterior avea loc cununia oficiată de un preot. În ziua de azi, evenimentul s-a transformat într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere şi voie bună, cu spectacole de muzică şi dansuri populare, obiceiuri vechi şi gastronomie tradiţională.
 
Legendele muntelui
 
Originile târgului de pe Găina lui sunt atestate prima dată în anul 1816, dar istoricii cred că sunt chiar mai îndepărtate. Două legende distincte se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei. Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.
 
Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici – colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, feciorii au ascuns găina în munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur). 
 
Târgul de Fete 2014
 
Programul manifestărilor ce au loc în week-end cuprinde sâmbătă, în comuna Avram Iancu, o paradă a portului popular, finala festivalului-concurs ”Cultură pentru Cultură” cu premii totale de 100.000 de lei şi concerte de muzică populară susţinute de solişti din judeţul Alba. Spectacolele se ”mută” seara pe munte şi se încheie târziu în noapte cu o horă a satului, foc de tabără şi artificii. Dumincă, programul cuprinde un Te Deum la Crucea Iancului, un târg al meşterilor populari din zonă şi un spectacol folcloric susţinut de ansamblurile judeţelor Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara.
 
Locuri de vizitat: 
 
Dealul cu melci este o rezervaţie naturală paleontologică situată pe stânga văii Arieşului, în satul Nemeşi, din comuna Vidra. Este considerat un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezentând o alternanţă de conglomerate cu gresii şi marne care adăpostesc 35 specii de moluşte. 
 
Cascada Pişoaia este situată aproximativ vizavi de Dealul cu melci. Rezervaţia peisagistică se află pe un prag stâncos de calcare, încadrată intr-o padure de fag şi arbori izolaţi de răşinoase. Apa cade de la o înălţime de 18 metri. Formaţiunile calcaroase măresc spectaculozitatea zonei. Aria protejata are o suprafaţa de 2.5 ha.
 
Casa memorială Avram Iancu adăposteşte tunul, sabiile si fluierul lui Iancu. De asemenea sunt expuse  arme, drapele, fotografii, documente de familie, In expozitia de istorie sunt pastrate certificatele şcolare ale crăişorului munţilor, dar şi documente referitoare la pregătirea şi desfaşurarea Revoluţiei de la 1848 - 1849 din Transilvania.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: