Secretele unui castel nobiliar din Transilvania vechi de peste 400 de ani: donat, moştenit şi pierdut la cărţi

Secretele unui castel nobiliar din Transilvania vechi de peste 400 de ani: donat, moştenit şi pierdut la cărţi

Castelul din Cetatea de Baltă. Sursa foto: facebook/Jidvei

Un castel vechi de peste 400 de ani, care în decursul existenţei sale a fost donat, pierdut la cărţi, moştenit sau naţionalizat de statul comunist, este în prezent centrul oenoturismului din Transilvania, respectiv a turismului viti-vinicol în cunoscutele podgorii din zona Târnavelor. Castelul este amplasat în comuna Cetatea de Baltă, în estul judeţului Alba

Ştiri pe aceeaşi temă

De aproape 20 de ani, castelul se află în proprietatea companiei producătoare de vinuri din Jidvei care l-a transformat, în urma unor investiţii importante, într-un centru de promovare a podgoriilor şi vinurilor din zona Târnavelor. Au fost refăcute pivniţa, parterul şi unul dintre etaje, precum şi fostele grajduri, care au fost transformate în camere. În viitor se intenţionează restaurarea unui alt etaj şi amenajarea în spatele castelului a unui teren de golf. 
 
Castelul nobiliar a fost construit în perioada 1570-1580 şi a fost refăcut radical de contele Ştefan Bethlen, între 1615-1624, după modelul castelului Chambord din Franţa. Construcţia este reprezentativă pentru arhitectura renascentistă din Transilvania şi păstrează trăsături originale ca bolţi, turnuri circulare şi acadramente ale ferestrelor şi uşilor. Castelul şi-a căpătat forma actuală în 1770, când acesta a trecut în posesia familiei Haller, fiind vândut sau, conform altor surse, pierdut la cărţi, în proprietatea căreia a rămas până la naţionalizare în 1948. Influenţa celor două familii asupra evoluţiei construcţiei monumentale a făcut ca în prezent acesta să fie cunoscut sub denumirea de Bethlen-Haller. La început a existat şi un pod mobil care făcea trecerea peste şanţ, dar care nu a fost umplut niciodată cu apă. 

Sursa foto: zborpestetransilvania.ro
 
”A fost în posesia a mai multor familii de nobili maghiari o perioadă de 150 de ani. A fost donat, a fost pierdut la cărţi. A avut o istorie destul de «aventuroasă» şi complicată. A trecut prin mâinile a vreo 30 de principi. Se ştie mai multe despre perioada în care a fost în posesia grofului Haller. Familia Haller a construit frontispiciul, înainte avea doar cele patru turnuri. În spate erau grajdurile familiei, din care, ulterior, după renovarea castelului, s-au făcut opt camere de primire. În timpul comunismului a fost trecut la IAS şi a funcţionat aici o secţie de şampanizare”, afirmă Irina Incze, cea care se ocupă de administrarea castelului.
 
Interiorul castelului respectă decoraţiunile din perioada medievală
 
În perioada comunistă nu a mai rămas nici măcar un obiect care să amintească de măreţia castelului. Au dispărut piesele de mobilier originale cât şi decoraţiunile. ”După Revoluţie, castelul a fost revendicat şi s-a retrocedat familiei Haller. Ultimul descendent l-a vândut familiei Necşulescu, devenind din nou proprietate privată. Din 2003 s-a început renovarea sa. S-a lucrat cu specialişti, cu designeri, pentru ca renovarea şi restaurarea să corespundă unei perioade de Ev Mediu. Cei care au fost în vizită la noi au fost surprinşi că nu este aglomeraţie de obiecte. În timpul lucrărilor au fost făcute diverse descoperiri care sporesc farmecul castelului. De exemplu, poarta veche care fusese tencuită şi zidită. Se mai vede încă scripetele. Exista şi un pod, iar şanţul din care se mai văd ceva urme în jurul castelului nu era cu apă. În salonul de primire, de asemenea, sub tencuială s-a descoperit o altă uşă autentică”, susţine Irina Incze. 
 
Sursa foto: facebook/Jidvei
 
O altă descoperire importantă şi interesantă a fost blazonul familiei Bethlen, care a fost găsit pe marginea Târnavei Mici şi care este expus în sala mare a castelului. Şarpele de pe blazonul familiei Bethlen reprezenta înţelepciunea, coroana arăta gradul de nobleţe al familiei, mărul reprezenta proprietatea, iar crucea arăta că erau creştini. Tot pe blazon este sculptat şi un cap de iobag.  Alături de blazon mai este expusă o piatră din 1745, pe care este inscripţionat numele lui Bethlen Miklos. Sub castel se găseşte un tunel despre care legendele susţin că ar duce până la castelul de la Sînmiclăuş, traversând şi râul Tîrnava Mică. Blazonul era amplasat pe faţada principală a porţii de acces. Castelul era renumit pentru grădinile sale şi pentru crescătoria de cerbi. Se spune că din beciurile castelului pornea un tunel subteran care ducea până la castelul din Sânmiclăuş, o altă proprietate a familiei Bethlen, aflată la 9 km distanţă.
 
Castelul de la Cetatea de Baltă într-o imagine de arhivă
 
De la 1560 se păstrează o uşă sculptată în piatră, în spatele căreia există o scară interioară, din lemn. Dacă în timpul grofului Haller aici era bucătăria castelului, unde, de exemplu, se curăţa vânatul, acum pivniţa este amenajată ca o sală de degustare, cu o capacitate de 60 de locuri. La castel este gătită zilnic mâncarea pentru cei 150 de copii care frecventează grădiniţele din Jidvei, Bălcaciu şi Sînmiclăuş, precum şi pentru muncitorii societăţi. Poate fi vizitat la cerere mai ales de grupuri care doresc să cunoască istoria locurilor, bucătăria tradiţională şi aroma vinurilor din podgoria Târnavelor.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: