Prăgşorul, obicei de Paşti vechi de sute de ani în Ţara Moţilor

Prăgşorul, obicei de Paşti vechi de sute de ani în Ţara Moţilor

Craii îmbrăcaţi în soldaţi păzesc „Mormântul Domnului“

În comuna Bistra din Munţii Apuseni se păstrează, nemodificat, de mai bine de 250 de ani un obicei de Paşte cu care comunitatea se mândreşte datorită unicităţii lui.

Prăgşorul a început aseară, în Vinerea Mare la ora 20.00, după slujba de Prohod şi se va încheia în Duminica Tomii, în 11 aprilie. Este o combinaţie complexă de sărbătoare religioasă şi laică.

„Prăgşorul a fost adus în Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco - catolic originar de la noi din comună. Îl păstrăm pe mai departe pentru că după ştiinţa noastră Bistra este singura comună din ţară în care există un astfel de obicei nealterat de sute de ani“, a spus primarul Traian Gligor.

Partea religioasă a obiceiului

Pentru desfăşurarea obiceiului se formează o echipă de feciori (minim şase, maxim 12) necăsătoriţi din sat numiţi „Crai“. Ieri după amiază, Craii au instalat în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru „puşcături“. Acestea vor rămâne aici până în dimineaţa celei de a doua zile de Paşti (luni).

Toaca este păzită în această perioadă de către crai, cu schimbul, ca să nu fie furată. În caz că se va fura, va trebui răscumparată, altfel cinstea organizării Prăgşorului revine grupului de feciori care au furat-o, dar pe cheltuiala Crailor. Pe tot parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă, „Mormântul Domnului“, realizat în incinta bisericii, este păzit de Crai, îmbrăcaţi în ţinută militară şi înarmaţi cu suliţe. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comandantului.


Din Vinerea Mare şi până în dimineaţa celei de a doua zile de Paşti, se bate toaca şi se puşcă din ţevile pregătite special. „În ziua de Paşti, spre seară, după Vecernie, în curtea bisericii este ales Primul Crai, care, după tradiţie, este feciorul care trebuie să se căsătorească în acel an“, a afirmat preotul din sat, Dorel Floca.

Craii cheamă lumea la distracţie după Marele Post

A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, Craii îmbracă portul popular şi, însoţiţi de un taraf, merg prin sat, din casă în casă, strigând: „Hop, hop, hop, vivat!“ (Hai, hai, hai, să trăiţi!). Craii invită fetele să participe la balul organizat de ei, care începe în seara aceleiaşi zile. Fetele care sunt vizitate şi invitate la bal oferă bani şi ouă roşii vizitatorilor. Cea mai darnică este desemnată „Prima Crăiasă“ a Prăgşorului.


Desemnarea se face de către crai, la întoarcerea acestora din sat, la locul de desfăşurare a petrecerii, comparând sumele de bani primite de la fete şi de la familiile acestora. Numele Primei Crăiese este tăinuit până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulţime şi condusă la Primul Crai.

Cei doi (Primul Crai şi Prima Crăiasă) au onoarea să înceapă jocul, în ritmul muzicii şi sub privirile sătenilor, astfel dezlegându-se dansul, hora, cântecul şi voia bună după Marele Post. Petrecerea va ţine până în zori, reluându-se în după-amiaza zilei de marţi şi, la fel, în duminica următoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: