De ce sunt ipocriţi părinţii în relaţia cu copiii: „Adulţii sunt primii care au nevoie de autodisciplină“, consideră un psiholg specializat în educaţia copilului

FOTO Arhiva Adevărul

Părinţii nu ezită să-şi exprime nemulţumirile şi temerile legate de obiceiurile proaste ale copiiilor, pe care le consideră nocive şi pe care ar vrea să le vadă dispărute ca prin farmec, dar nu fac decât să dea dovadă de pură ipocrizie, după cum susţine expertul britanic în educaţia copilului Aric Sigman.

Doctorul şi psihologul Aric Sigman, membru al Societăţii Regale de Medicină din Marea Britanie, afirmă că părinţii dau dovadă de ipocrizie atunci când îi admonestează pe cei mici pentru obiceiuri proaste, ţinând cont de faptul că cel mai adesea sunt învăţate chiar de la ei. 

Pasivitatea părinţilor în faţa invaziei tehnologice poate fi considerată o formă de neglijare, pentru că este o situaţie în care adultul nu acţionează în interesul copilului. Părinţii sunt primii care trebuie să-şi controleze aceste apucături, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe susţinute recent la Londra, cu titlul „Mental Health in Schools“.

Mamele şi taţii trebuie să fie modele pozitive de urmat pentru copiii lor şi, de aceea, este necesar să-şi controleze propriile obiceiuri legate de folosirea telefoanelor mobile, a calculatorului şi a altor device-uri în prezenţa copiilor, pentru că aceştia învaţă prin raportarea constantă la ei, a subliniat Sigman. Copiii ajung să stea cu tableta în faţă la cină, să prefere jocurile pe telefoanele mobile sau timpul petrecut pe reţele sociale în locul conversaţiilor sau activităţilor cu părinţii pentru că exact asta văd la adulţi.

Psihologul crede că această îngrijorare a părinţilor faţă de atenţia pe care copiii o acordă tehnologiei şi modului în care ar putea să-i afecteze negativ pe termen lung reprezintă un bun exemplu de ipocrizie. Specialistul le recomandă părinţilor să le ofere copiilor „libertatea de a se plictisi“, în loc să le ofere constant stimulente distractive precum televizorul, tablete, telefoane mobile, pentru că numai astfel vor învăţa să inventeze jocuri şi să se distreze în moduri mult mai creative şi mai pozitive decât presupune distracţia tehnologizată.

Părinţii au nevoie să se autoanalizeze ca să vadă cât de mult folosesc ei aceste device-uri în faţa copiiilor, iar apoi să încerce să ofere un bun exemplu. Ei sunt primii care au nevoie de autodisciplină, ei trebuie să fie cei care nu permit ca masa în familie să fie întreruptă de apeluri la care trebuie să răspundă urgent sau de email-uri sau mesaje care trebuie verificate chiar în timp ce discută cu copiii lor. Trebuie să realizeze că acest mod de a se comporta le transmite copiilor un mesaj: că cel mai important lucru în casă este să te uiţi la un ecran, a  precizat psihologul Aric Sigman. Acesta a adăugat că părinţii nu trebuie să le permită copiilor să petreacă în scop recreaţional mai mult de două ore pe zi, în afara şcolii, cu astfel de aparate.

Conform statisticilor realizate de britanici, copiii ajung să petreacă până când împlinesc vârsta de 7 ani, aproape un an întreg folosind astfel de gadget-uri în scop recreaţional. Până când împlinesc vârsta de 18 ani, acest timp pierdut în faţa tehnologiei se transformă în trei ani de zile dedicaţi, minut de minut, tocmai activităţilor care îi îngrijorează şi în preocupă atât de mult pe părinţi. De asemenea, utilizarea internetului în categoria de vârstă 16-24 de ani s-a triplat în ultimii zece ani, până la nivelul în care tinerii petrec mai mult timp folosind astfel de mijloace de comunicare decât petrec dormind. Această formă de ipocrizie a părinţilor, crede Aric Sigman, se extinde şi în cazul adulţilor care petrec ore întregi pe reţele sociale şi care postează zilnic fotografii care dezvăluie amănunte despre viaţa lor sau a familiei, dar au pretenţia ca un copil să nu petreacă timpul pe reţele sociale sau să nu aibă un cont şi se tem de posibilele pericole la care se expun în mediul virtual.

21% din români petrec online 8 ore pe zi

În ceea ce priveşte consumul tehnologic în România, nici noi nu suntem departe de situaţia prezentată în cadrul conferinţei de la Londra, de luna acesta. Studiul "Broadband-ul fix în România. Utilizatori, tendinţe şi impact economic", realizat la sfârşitul anului trecut de UPC cu sprijinul Roland Berger Strategy Consultants Cercetarea a relevat că românii petrec online în medie 5,5 ore pe zi, în timp ce 21 la sută dintre ei stau online cel puţin 8 ore zilnic.

Aproape toţi utilizatorii români - 96% - folosesc email-ul şi 87% reţelele de socializare. O pondere la fel de importantă - 95% dintre utilizatorii români - citesc ştiri pe internet, iar 92% caută informaţii despre produse. Mai mult de jumătate dintre utilizatorii români de internet (56%) au un cont de Facebook, peste media europeană. Totodată, utilizatorii români au rămas fideli mesageriei instant, într-o proporţie de 78%, iar 44% folosesc internetul pentru conversaţii video (ex. Skype). De asemenea, procente importante din utilizatorii români folosesc internetul pentru muzică (79%), video streaming (65%), jocuri (62%), TV streaming (49%), descărcare filme (45%), descărcare jocuri (31%), descărcare cărţi (31%), video streaming (pay per view) - 10%. Aproape jumătate dintre consumatorii români de internet au cel puţin o activitate zilnică de divertisment care presupune folosirea tehnologiei: urmăresc filme, descarcă sau se joacă online. Peste jumătate - 59 la sută - dintre români spun că internetul este un serviciu indispensabil pentru familiile lor. Procentul este aproape dublu faţă de cel privind necesitatea accesului la televiziune (33%) şi aproape egal cu cel privind conectarea la surse de apă potabilă - 63%.

Cea mai mare pondere a utilizatorilor de internet din România de peste 15 ani se înregistrează în grupa de vârstă 15 - 19 ani (7% din populaţia de peste 15 ani) - 87%, similară cu ponderea utilizatorilor din grupa de vârstă 20 - 24 de ani (9% din populaţie) - 86%. Dintre cei cu vârste între 25 şi 34 de ani (19% din populaţia de peste 15 ani), 78% folosesc internetul, la grupa de vârstă 35 - 44 de ani (tot 19%) sunt 63%, la 45 - 54 de ani (14%) sunt 42%, la 55 - 64 de ani (15%) - 23%, iar dintre românii de peste 65 de ani, care reprezintă 18% din poplaţia de peste 15 ani, doar 6% folosesc internetul.