13 Aprilie: Ziua în care s-a născut marele regizor Sergiu Nicolaescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În data de data de 13 aprilie 1886 s-a născut marele pictor român Nicolae Tonitza, iar 44 de ani mai târziu de ani mai târziu se naște Sergiu Nicolaescu. Tot în data de 13 aprilie, dar în 1906 se naște prozatorul irlandez Samuel Beckett.

sergiu nicolaescu 2011 JPG

1886: S-a născut pictorul român Nicolae Tonitza

135 de ani de la naşterea lui Nicolae Tonitza jpeg

Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad, România – d. 27 februarie 1940, București, România) a fost un pictor, caricaturist, litograf, gravor, ceramist, grafician și cronicar de artă român.  

Nicolae Tonitza este unul dintre cei mai mari pictori ai României din toate timpurile, interpret al „tristețelor luxuriant colorate”. Este considerat liderul generaţiei sale de artişti, din care au făcut parte Ressu, Iser, Petraşcu sau Palladi, remarcându-se prin complexitatea activităţilor pe care le-a abordat: pictură, desen, caricatură, olărit, pictor scenograf, scriitor şi cronicar plastic. A impresionat prin felul în care a suprins în lucrările sale tonurile luminii şi farmecul atmosferei, atât în ţară dar şi peste hotare, prin expoziţiile prezentate la München, Paris, Roma, Veneţia şi Genova.

1906: S-a născut prozatorul și dramaturgul irlandez Samuel Beckett

samuel beckett

Samuel Beckett (n. 13 aprilie 1906, Irlanda – d. 22 decembrie 1989, Franța) a fost un dramaturg, nuvelist și poet irlandez de expresie engleză și franceză. În anul 1969 a fost distins cu premiul Nobel pentru literatură. Motivarea Comitetului Nobel: „pentru scrisul său, care – în forme noi pentru roman și dramă – în lipsa omului modern capătă înălțare”.

Beckett s-a născut la Dublin, însă a studiat și a predat la Paris unde s-a stabilit în 1937.

Piesele lui aparțin teatrului absurdului. Beckett a îmbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de durere și înfrângere. „En attendant Godot” („Așteptându-l pe Godot”) (1952) și „Fin de partie” („Ultimul joc”) (1957) rămân două dintre cele mai controversate piese ale lui Beckett.  

1924: Grecia devine republică

FOTO: AFP
FOTO: AFP

Regatul Greciei a fost un stat înființat în urma prevederilor Convenției de la Londra din 1832 a Marilor Puteri – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Monarhia din iulie Franceză și Imperiul Rus. Statul a fost recunoscut internațional prin tratatul de la Constantinopol, Imperiul Otoman aceptându-i independență totală. Regatul Greciei a fost urmașul Guvernului provizoriu grec al primei Republici Elene, stabilite în timpul războiului de independență al Geciei.

Regatul a durat până în 1924, când a fost abolită pentru prima oară monarhia și a fost proclamată a doua Republică Elenă. Monarhia a fost restaurată în 1935, și a durat până în 1974, când, la sfârșitul perioadei de șapte ani de dictatură militară, a fost abolită monarhia pentru a doua oară și a fost proclamată a treia Republică Elenă.  

1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător de film şi om politic român

Sergiu Nicolaescu f Marius Paun 2011 jpg

Din 1989 s-a implicat în politica, fiind senator social-democrat în mai multe legislaturi. A dobăndit celebritate internațională atât ca regizor, cu filme ca „Dacii” sau „Mihai Viteazul”, cât și a actor, cu rolul comisarului Miclovan – de la care a rămas celebră replica: „Un fleac. M-au ciuruit”

La vârsta de 5 ani a părăsit localitatea natală, familia sa stabilindu-se la Timișoara. În 1948, la terminarea liceului, a fost admis la trei facultăți: Belle Arte, Politehnica  și  Școala de Ofițeri de Marină, preferând-o pe ultima. În 1962, a dobândit brusc celebritatea în lumea cinematografiei după ce a realizat producția „Memoria Trandafirului”. Succesul acestui film a fost neașteptat, el fiind difuzat la Paris, timp de 10 ani.

Filmul e o metafora: durează 7 minute si este o poveste cu flori ce întruchipează destinele unor oameni, iar cu el Sergiu Nicolaescu a luat Premiul de Excelență al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială. Studiourile „Columbia” din SUA au cumpărat filmul pentru 10.000 de dolari, fapt deosebit în acea perioada pentru o peliculă dintr-un stat comunist.

1931 - George Enescu a terminat orchestraţia operei „Oedipe”, creaţie pe care compozitorul a dedicat-o Mariei Rosetti-Tescanu

Exilul lui George Enescu: „După părerea mea, nu se va mai întoarce în țară” jpeg

George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog este una dintre personalităţile artistice de geniu ale secolului XX şi cel mai important muzician român din toate timpurile.

Enescu şi-a asumat rolul de ambasador al muzicii atât în ţară, cât şi în lume şi s-a implicat intens în promovarea muzicii româneşti, contribuind la recunoaşterea internaţională a compozitorilor, dirijorilor şi interpreţilor din România.

La 27 aprilie 1931, Enescu încheie orchestraţia tragediei lirice în patru acte „Oedip”, scrisă după libretul lui Edmond Fleg. „Oedip” a fost dedicată de compozitor Mariei Rosetti-Tescanu (1879-1968), cea care avea să-i devină soţie, la 4 decembrie 1937.

1948 - A fost promulgată Constituţia Republicii Populare Române

La 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social. Constituția Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948 este prima constituție a României din perioada comunistă. Deși nu a menționat explicit, ea a abrogat Constituția Regatului României din 1938. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1952. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.

 Deși nu a menționat explicit, ea a abrogat Constituția României din 1938. Aceasta era împărțită în 10 titluri ce se refereau la:

Republica Populară Română, structura social-economică a statului, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, Marea Adunare Națională ca organ suprem al puterii de stat, organele administrației de stat, organele locale ale puterii de stat, organele judecătorești, reguli privind stema, sigiliul, drapelul și capitala statului. Modificarea se putea face la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunări Naționale. În ceea ce privește revocarea acesteia, era posibilă doar posibilitatea revocării reprezentanților poporului prin voința alegătorilor. Revocarea se făcea doar în condițiile stabilite de lege.. prevedea că pot fi făcute exproprieri pentru cauză de utilitate publică pe baza unei legi și cu o despăgubire făcută de justiție.

1964: Sidney Poitier a devenit primul actor de culoare care a castigat un premiu Oscar pentru interpretare, cu rolul din filmul „Lilies of the Field” (1963)

Sidney Poitier a fost un actor, regizor de film, activist și ambasador american, cu origini în Bahamas. În 1964, a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor, devenind primul actor de culoare care a câștigat acest premiul și prima persoană din Bahamas care a câștigat un Oscar.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite