Trump refuză să schimbe numele bazelor militare care onorează generali sudişti: „Respectaţi-ne armata!”

Preşedintele american Donald Trump se declară în mod categoric împotriva ideii schimbării numelor bazelor militare care onorează generali sudişti, văzând în acest act o lipsă de respect faţă de militari, relatează AFP.

Trump şi-a anunţat poziţia pe Twitter, în contextul în care manifestaţile împotriva rasismului, în urma morţii lui George Floyd sub genunchiul unui poliţist alb, au relansat cu vigoare o dezbatere despre trecutul sclavagist al ţării.

Nu este prima oară când Trump adoptă o asemenea poziţie în acest subiect sensibil în Statele Unite, unde unii văd în omagierea sudiştilor - care susţineau sclavia - sărbătorirea unui trecut rasist.

În vara lui 2017, el aprecia că istoria americană este „făcută ţăndări” de retragerea unor statui ale unor personaje din state confederate.

Zece baze aparţinând armatei - toate situate în sudul ţării - poartă numele unor foşti militari sudişti.

Într-o serie de tweeturi, preşedintele american a apreciat că aceste baze „legendare” fac de-acum parte din patrimoniul american. El a subliniat că Guvernul său nu va studia „nici măcar” posibilitatea de a le schimba numele.

„Respectaţi-ne armata!”, a conchis el.

Secretarul Apărării Mark Esper s-a declarat marţi, printr-un purtător de cuvânt, „deschis unei discuţii în acest subiect”.

În mesajele sale, preşdintele american citează mai ales Fort Bragg din North Carolina.

Această bază - cea mai mare din ţară - poartă numele unui fost general din cadrul armatei secesioniste, Braxton Bragg, cunoscut mai ales prin faptul că a pierdut Bătălia de la Chattanooga, în 1863.

O bază din Georgia îl omagiază pe Henry L. Benning - un general sclavagist convins - care a pledat în favoarea înfiinţării unei „slavocraţii sudiste”.

Există, de asemenea, o bază Fort Lee, care poartă numele comandantului-şef al armatei sudiste Robert Lee, situată la aproximativ 30 de kilometri de Richmond - capitala statelor confederate în timpul Războiului de Secesiune.

Pentagonul a luat deja în calcul să schimbe numele acestor baze în 2015, după atacul armat de la Charleston, în South Carolina, unde un tânăr adept al supremaţiei albe a ucis nouă credincioşi negri într-o biserică. Însă Forţele terestre (US Army) au decis să păstreze numele.

Pelosi cere retragerea a 13 statui de la Capitoliu

O probă a faptului că această dezbatere recurentă a revenit în prim-plan este faptul că preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a îndemnat miercuri seara (ora locală) la retragerea a 11 statui din Capitoliu care reprezintă militari şi conducători confederaţi.

„Aceste statui sărbătoresc ura, nu patrimoniul nostru”, a apreciat ea.

O pantă alunecoasă

Apărând tweeturile prezidenţiale, o purtătoare de cuvânt a casei Albe, Kayleigh McEnany, a apreciat că schimbarea numelor acestor baze ar insulta toţi militarii americani care au fost staţionaţi în ele.

Ea a argumentat că ar fi vorba despre o pantă alunecoasă, evocând de exemplu retragerea temporară a filmului „Pe aripile vântului” de pe platforma de streaming HBO Max.

Lungmetrajul, care prezintă o versiune romantică a Sudului şi o viziune edulcorată a sclaviei, este considerat de numeroşi universitari instrumentul unei forme de revizionism sudist.

„Până unde să se meargă?”, a întrebat ea.

„George Washington, Thomas Jefferson şi James Madison trebuie să fie şterşi şi ei din istorie?”, a continuat ea, referindu-se la faptul că aceşti preşedinţi deţineau sclavi.

În 2017, Trump a făcut deja acelaşi raţionament cu scopul de a apăra statuile unor generali sudişti.

Însă plasarea pe acelaşi plan a unor oameni care au jucat un rol central în crearea ţării şi a celor care au condus „secesiunea” împotriva acesteia în numele apărării sclaviei a provocat critici aprinse.

Aproape un secol desparte Declaraţia de Independenţă, care a fondat Statele Unite ale Americii, la 4 iulie 1776, şi Războiul de Secesiune.

Acest război, care a sfâşiat naţiunea din 1861 în 1865, s-a soldat cu 620.000 de morţi, un bilanţ mai mare decât cel al pierderilo umane americane în ambele războaie mondiale.