Cum a ajutat revista „Amerika” SUA să câştige Războiul Rece cu URSS 1

Şansa fostului ambasador SUA în Ucraina (2016 – 2019), doamna Marie Yovanovitch, să devină dintr-odată persoana publică şi să-şi expună viaţa, altfel interesantă, într-o carte, a apărut în momentul în care preşedintelui Trump i s-a părut, i s-a sugerat, i s-a transmis, nu mai contează acum, că reprezentantul său la Kiev nu-i mai ascultă ordinele. Ba mai mult, le ignoră şi conspiră pentru a îl împiedica să obţină un al doilea mandat prezidenţial.

Veşti excelente pentru cei care doresc să emigreze în Statele Unite şi s-au înscris în cursa pentru Green Cardul american!  Începând cu 8 mai 2022, veţi putea afla dacă vă număraţi printre norocoşii câştigători ai Loteriei Vizelor 2023 (“Diversity Visa Program DV-2023”).

Administraţia Preşedintelui Biden a anunţat recent un nou program numit Uniting for Ukraine, prin intermediul căruia cetăţenii ucraineni vor putea fi admişi temporar în Statele Unite. Pe lângă acest program, ucrainenii pot alege şi alte căi legale pentru şederea lor pe teritoriul Statelor Unite, pe care vom încerca să le detaliem în rândurile care urmează.

Întrebarea firească, din aceste zile, premergătoare paradei militare ruseşti, din 9.05.2022, este simplă. Se va încheia invazia Rusiei în ziua respectivă sau va fi amplificat războiul din Ucraina? Dacă este să dăm crezare premierului ungar Viktor Orban, care i-ar fi spus Papei Francisc despre intenţia preşedintelui Vladimir Putin, de a stopa operaţiunea militară specială, atunci este posibilă o încetare a focului. Unilaterală. Dar deloc sigură.

Ceea ce pentru unii este imprevizibilitatea lui Putin, pentru alţii este minuţiozitatea sa machiavelică, cu care a pregătit campania Rusiei în Ucraina, inclusiv operaţiuni adiacente, care sunt menite a spori şansele - deocamdată slabe -, de neutralizare a forţelor armate ucrainene şi de înglobare în Federaţia Rusă a unor teritorii cândva sovietice, dar care au fost marcate, în ultimele trei decenii, de o respiraţie geopoltică relativ liberă.

Pe micul ecran pot apărea şi presupuşi deţinători ai adevărului despre o situaţie cum este continuarea confruntărilor militare dintre apărătorii ucraineni şi invadatorii răsăriteni, concomitent cu mimarea negocierilor, între reprezentanţii Kievului şi Moscovei, fără un final previzibil. O singură certitudine există. Putin a ordonat şefului de Stat Major al al armatei ruse, ca operaţiunea militară specială din Ucraina să se încheie pe 7 mai 2022.

Preşedintele Joe Biden continuă să-şi prezinte viziunea sa globală asupra viitorului mers al lumii şi sistemelor de valori după care aceasta ar urma să se ordoneze. Şi mi se pare deosebit de semnificativ că mesajul de forţă este extrem de limpede formulat pentru ca înţelesul său să fie accesibil urbi et orbi.

Începând din momentul în care preşedintele Joe Biden a rostit uluitoarele sale remarci privind începerea Noii Ordini Mondiale, nimeni nu pare să ştie care să fie, de acum înainte, poziţia politică corectă de adoptat.

Tensionat şi cu spatele la zid mai este, în aceste zile, gospodin Vladimir Vladimirovici Putin, cu conexiunile tăiate la Casa Albă, peste Ocean, la palatul preşedintelui Franţei şi la cancelaria Germaniei. Dar cum şeful statului rus este un imprevizibil, vom mai avea parte de clipe neaşteptate, pe plan geopolitic, în următoarele săptămâni.

Onorabili membri ai Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului Statelor Unite – Încă o dată – mulţumim tuturor celor cu care ne-am consfătuit săptămâna trecută pentru efortul făcut în a facilita aceste întâlniri de lucru într-o perioada dramatică pentru Europa, pentru pacea şi securitatea globală.

Nu privesc doar viitorul scenei politice din SUA. Fostul preşedinte american, adresându-se suporterilor săi în cadrul mitingului "Save America" organizat sâmbătă în Conroe (Texas), a afirmat că, dacă va fi reales în 2024, îi va ierta pe toţi cei condamnaţi pentru infracţiuni în legătură cu atacul de pe 6 ianuarie 2021 împotriva Capitoliului:

Conform unei precizări a ambasadei Rusiei, din Marea Britanie, longevivul ministru de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov - un diplomat care nu se joacă deloc cu cuvintele - a afirmat, nici mai mult, nici mai puţin, că "NATO a devenit un proiect pur geopolitic, care vizează preluarea teritoriilor orfane, după prăbuşirea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi a Uniunii Sovietice." Câtă delicateţe! Orfane...carevasăzică?!

Controversatul centru de detenţie din Cuba a împlinit 20 de ani. De multe ori s-a crezut că va fi închis. Însă situaţia, inclusiv pentru deţinuţi, este neschimbată. Oliver Sallet relatează din Guantanamo.

Un apel cu sonorităţi dramatice amintind de un moment fără precedent în istoria ţării sale, asaltul planificat şi organizat asupra Capitoliului, eveniment de la care s-a împlinit un an de zile.

La început de an 2022, ce aniversare poate fi mai interesantă decât trecerea unui an de la ”micul asalt asupra Capitoliului”, transformat în ”marele reflux al democraţiei americane”, dacă e să ne luăm după consecinţele profunde avute în dezbaterea politică americană?

Câteva certitudini, destul de puţine dar importante prin deschiderea pe care o anunţă, se pot totuşi desprinde din comunicatele şi comentariile oficiale despre conţinutul convorbirii telefonice de 50 de minute de ieri dintre preşedinţii Biden şi Putin.

Din momentul confirmării dialogurilor complexe dintre diplomaţii ruşi cu cei americani, cu aceia reprezentând pe aliaţii europeni şi cu cei interesaţi de securitatea generală în Europa, prioritară a devenit dezirabila răbdare pentru explicaţiile emisarilor Moscovei, la solicitări formulate parcă pentru a fi din start respinse de interlocutorii care au optat, în ţările lor, pentru libertate şi democraţie, nu pentru un autoritarism desuet.

Semnele vitale ale acordului nuclear cu Iranul, cunoscut în mod obişnuit ca JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), sunt foarte slabe, chiar în timp ce părţile semnatare – SUA, Franţa, Marea Bitanie, China, Rusia, Germania şi Republica Islamică Iran – se reunesc la Viena pentru a relua negocierile privind viitorul acestuia.

Biografia lui Darrell E.Brooks, 39 de ani, a fost, până la momentul tragediei din Waukesha, una extrem de oarecare, similară cu a sutelor de mii de americani acuzaţi de violenţe minore.

«Suntem la începtul unei noi ere bogată în provocări dar şi în oportunităţi». Au fost cuvintele vicepresedintei americane Kamala Harris, la capătul întrevederii de la Palatul Elysée cu preşedintele Emmanuel Macron.