Cine crede că 150.000 de militari activi şi în rezervă au depus Jurământul de credinţă altcuiva decât Patriei se minte singur.
Preşedintele Trump s-a declarat ieri în favoarea recunoaşterii suveranităţii Statului Israel asupra platoului Golan, decizie în contrasensul poziţiei adoptate de decenii de diplomaţia americană în ce priveşte acest dosar super-sensibil:
Centrul pentru Studii de Securitate George C. Marshall - expresie academică a parteneriatului americano-german - organizează curând o conferinţă, pentru absolvenţii regionali, timp de două zile, la Kiev, în Ucraina. Tema acestui brainstorming va fi securitatea în Europa de Est şi în regiunea Mării Negre.
De la 1 decembrie 2017, românii care
merg în Canada în scop turistic nu mai au nevoie de viză. Mulţi profită însă de această facilitate
pentru a trece ilegal în Statele Unite. Astfel,
oricine are câteva sute de dolari pentru bilet de avion către Canada îşi poate
încerca norocul de a intra ilegal în statul vecin.
Intrarea în acţiune a majorităţii democrate în Camera Reprezentanţilor a
creat o situaţie nouă, care accentuează presiunea care se face asupra
preşedintelui american Donald Trump.
Sigur că cineva trebuia să poarte vina pentru momentul umilitor trăit
de Preşedintele Trump la Hanoi atunci când bunul şi marele său prieten
Kim Jong Un a părăsit masa negocierilor, a anulat conferinţa de presă,
n-a semnat Acordul promis în sunet de fanfară de echipa de propagandă de
la Washington, confirmând că nu va accepta condiţiile americane şi că
nici nu are de gând s-o facă în condiţiile cerute de Donald Trump.
SUA şi-au dat seama în mod corect că liderul Rusiei respectă doar forţa. Însă după dezvăluirile privind atacurile cibernetice americane împotriva ţintelor ruseşti, Vladimir Putin va riposta.
„Populaţia non-albă va însemna o treime
din voturile eligibile – este cea mai mare proporţie înregistrată vreodată
– provocată de creşterea înregistrată de mai mult timp la nivelul unor grupe de
populaţie, în special cel hispanic.“
Trei sunt motivele pentru care raportul pe care Inspectorul General pentru Operaţiunea Inherent Resolve şi alte operaţiuni clasificate l-a adresat Congresului american ar merita să fie citit cu toată atenţia.
Săptămâna trecută, Statele Unite au lansat cea de-a patra Strategie de
Intelligence a SUA care vizează Comunitatea de Informaţii, adică nu mai
puţin de 17 de entităţi – servicii secrete, direcţii şi oficii – între
care Biroul Directorului National Intelligence, Dan Coats, CIA, DIA
(agenţia de intelligence a Apărării) NSA şi 8 componente din zona de
Apărare, 7 elemente din alte ministere şi agenţii de stat.
Preşedintele Trump, într-un interviu pentru CBS, a confirmat decizia sa
fermă de a retrage trupele din Siria şi din Afganistan, generând o
problemă imensă şi care a transmis deja unde de şoc în câteva ţări
aliate.
SUA şi China poartă un “război rece” bilateral, dar inegal, astfel încât Washingtonul a venit să egaleze balanţa de putere şi să preia conducerea competiţiei, unde Rusia este o victimă colaterală.
În linia marilor tensiuni trecute între preşedintele SUA şi
serviciile sale de informaţii a fost şi acest episod petrecut marţi în
Comitetul senatorial pentru informaţii, acolo unde au fost prezentate
rapoartele privind nivelul ameninţărilor globale la adresa SUA. Echipa
fiind compusă din Dan Coates, şeful National Intelligence, alături de cei cinci şefi ai celor mai importante agenţii de informaţii din SUA.
Sfârşitul anului 2018 a adus un adevărat cutremur în politica mondială
şi la nivel global, odată cu anunţurile lui Donald Trump privind
retragerea totală a trupelor americane, rapid şi complet, din Siria şi a
jumătate din forţele din Afganistan.
Se
succed mari decizii americane care schimbă radical echilibrul geopolitc de
securitate, stupefiază aliaţii şi împlineşte dincolo de orice vis optimist
toate visurile adversarilor.
Demisia secretarului de Stat James Mattis, la o zi după ce Trump a anunţat surprinzătoarea retragere a trupelor din Siria, este semnificativă. Dar plecarea lui ar putea face şi mai imprevizibilă politica externă a SUA.
Anunţul făcut de preşedintele Trump este lipsit de orice ambiguitate: e
vorba, într-adevăr, de retragerea celor aproximativ 2.200 de soldaţi
americani din trupele speciale aflate în regiunea strategică din nord-estul
Siriei, punctul de contact esenţial în orice logică militară a conflictului de
acum sau a celor posibile în viitor.
Ambasadorul american la Moscova, 1986-1991, Jack F. Matlock Jr., cel care a participat la cele două summituri de a Reykjavik şi de la Malta scria în memoriile sale: „După reuniunea de la Reykjavik, la Malta, s-au obţinut mai multe rezultate pozitive decât în oricare alt summit SUA-URSS, deşi nu au fost semnate documente“.
Ieri seară, de-abia ajuns pe aeroportul de la Orly pentru a participa la festivităţile ce marchează 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, preşedintele Trump a surprins cu o acţiune mai puţin obişnuită în politica externă: a criticat dur gazda franceză printr-un tweet în care vorbeşte despre iniţiativa lui Macron privind constituirea unei armate europene.
Recentul eveniment sângeros de la Thousand Oaks, Ventura County,
California a readus în atenţia comunităţii mondiale problema dureroasă
cu care se confruntă ştiinţa medicală (în special în ultimele două
decenii, imediat după Războiul din Golf, continuată cu oroarea
nesfârşită din Afganistan, dar începută mai demult, odată cu războiul
din Vietnam): sindromul de stres post-traumatic (PTSD).
Ce înseamnă alegerile legislative parţiale americane de la 6 noiembrie
pentru SUA, pentru democraţia americană şi pentru relaţiile globale?
Cine a câştigat? Şi de ce?
