Trump relansează „Războiul stelelor“. Vrea să cucerească Luna şi Marte 4

Ce practic e să avem mereu la dispoziţie explicaţii lesnicioase pentru orice probleme s-ar ivi în complicatele relaţii politice globale. Şi într-o lungă istorie de eşecuri. Şi ţapul ispăşitor aferent. De pildă pe Trump.

Cea mai aşteptată întâlnire, denumită deja Întâlnirea Secolului, între preşedintele SUA Donald Trump şi cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, este subiectului unul adevărat tumult şi a războaielor de poziţionare de culise în perspectiva consumării întâlnirii din Singapore, la 12 iunie.

Preşedintele Donald Trump va rămâne în istorie ca deschizător de drumuri. Fie şi numai prin acest senzaţional mesaj pe Twitter prin care, pentru a sărbători cum se cuvinte cea de-a 500-a zi de mandat, îşi afirmă dreptul său absolut de a se graţia pe sine însuşi. N-o face acum pur şi simplu pentru că nu are nimic să-şi reproşeze, dar, altfel, nici un fel de problemă, poate s-o facă.

De necrezut că asta poate fi realitatea acestui început de vară 2018, moment care consemnează cel mai grav şi important dezechilibru în zona transatlantică. Anunţat cu fermitate în campania electorală de candidatul Donald Trump.

Acalmie şi negocieri în războiul comercial SUA-China în care ambele părţi au început să urce taxele vamale pentru diferite produse în încercarea de a echilibra situaţia deficitului comercial american faţă de China.

Una dintre ştiinţele cele mai prizate astăzi în Occident este aceea a planificării strategice, mai exact a studiilor prospective. E vorba despre posibilitatea de a elabora scenariile de viitor şi evoluţia unui proces, a unei situaţii, în perspectivă, în plus de estimare a probabilităţii ca un scenariu sau altul să aibă loc.

Astăzi, 15 mai, începând cu ora 7 PM, ora României, toţi cei care s-au înscris în cursa pentru Loteria Vizelor DV2019 pot verifica online pe baza numărului de înregistrare, dacă se numără printre câştigători. Află dacă ai câştigat accesând link-ul dvlottery.state.gov (Entrant Status Check).

Schimbările masive în politica externă americană, dar şi în forma de a guverna, după renunţarea de către Preşedintele Donald Trump la exponenţii cunoscători şi eficienţi din administraţia sa dar conformişti şi înclinaţi spre continuitatea şi previzibilitatea gesturilor externe, au dus la reevaluarea posturii şi poziţiilor şi revenirea la abordările din campania electorală şi din programul Preşedintelui SUA.

Prietenia şi colaborarea dintre Europa şi SUA este pilonul central al securităţii europene şi a contribuit, nu în ultimul rând prin planul Marshall, la prosperitatea continentului European. Evitarea unui război European a fost posibilă şi datorită apropierii securitare, economice şi ideologice între cele două continente, iar idealul unei Europe libere, întregite şi în pace a fost continuu alimentat de prietenia transatlantică.

Începând cu aseară, ora 21, Donald Trump a mai decis ieşirea SUA din alt mare acord internaţional după Acordul climatic de la Paris şi Tratatul transpacific, anulând semnătura americană pe „Acordul nuclear“ cu Iranul semnat în 2015.

În această seară, preşedintele american a confirmat că va anunţa decizia sa finală privind soarta „acordului nuclear“ cu Iranul, cel pe care l-a declarat în numeroase rânduri ca fiind “o prostie fără seamăn“ şi care nu răspundea prin nimic intereselor de securitate americane.

„La Mulţi Ani, Karl Marx, ai avut dreptate“, titrează una dintre publicaţiile-fanion ale Occidentului, New York Times, într-un articol care aminteşte de una dintre publicaţiile-fanion ale Rusiei sovietice, Pravda.

ADEVĂR: Doar cetăţenii străini pot solicita viză de logodnă K-1: Viza de logodnă K-1 a fost creată special pentru cetăţenii străini logodiţi cu cetăţeni americani. Această viză permite logodnicei/lui străin să călătorească în SUA pentru a se căsători cu „sponsorul“ american în termen de 90 de zile de la intrarea în SUA.

În fiecare an, pe 27 aprilie, în stânga Prutului este marcată ziua drapelului naţional al Republicii Moldova, care a fost stabilită de legislativul de la Chişinău, pe 23 iulie 2010, în condiţiile în care, anterior, Tricolorul românesc a fost adoptat ca flamură a actualei entităţi statale europene, din Basarabia istorică, pe 27 aprilie 1990.

Cum este asta – să spui că eşti apărătorul liberei exprimări şi a toleranţei şi apoi să dai o lege prin care practic ar putea fi interzise cărţile care prezintă învăţătura „tradiţională“ cu privire la căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi la moralitatea sexuală? Se întâmplă în însorita şi progresista Californie şi va deveni, cel mai probabil, realitate săptămâna aceasta.

Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă Rusia ar fi ripostat la atacul SUA, al Franţei şi al UK de ieri dimineaţa asupra Siriei.

Politica lui Donald Trump, „America First“, începe să creeze probleme majore establishment-ului american, posturii internaţionale a SUA şi angajamentelor sale internaţionale, prin impredictibilitate şi abordare după bunul plac.

Vă mai amintiţi această imagine, grandioasa punere în scenă care, pe 1 mai 2003, îl aducea pe George W. Bush, preşedintele de atunci al SUA, să anunţe la modul solemn, pe puntea portavionului nuclear USS Abraham Lincoln, încheierea victoria în războiul împotriva Irakului?

Nu a trecut mult timp de când lumea răsuflase uşurată odată ce garda cu care preşedintele american Donald Trump câştigase alegerile – o colecţie de conservatori anti-imigraţie, radicali de dreapta şi personaje apropiate de mişcările Superiorităţii Albe în America – a fost pe deplin înlocuită cu oameni ai sistemului.

Informaţia pe care v-am dat-o ieri s-a confirmat: americanii dau înapoi şi abandonează frontul european al unui potenţial război comercial, perspectivă anunţată belicos de Donald Trump, care anunţa pe 8 martie o suprataxare a importurilor americane de oţel şi aluminiu din ţările UE în scopul protejării propriilor producători.

În rândurile de faţă, o să expun o părere strict personală. Nu vreau să mi se dea dreptate, accept orice tip de critică, fiindcă văd că este la modă ca atunci când spui ceva ce are şanse în a se îndeplini, eşti, mai pe româneşte, „luat la mişto”, mai ales dacă nu te afli, în permanenţă, într-un studio radio-tv, la ore de maximă audienţă, ori nu figurezi în prima linie de promovare a unei publicaţii on-line.