Rezultatele
pentru Loteria Vizelor SUA (Green Card Lottery) 2022 vor fi disponibile online
începând de sâmbăta aceasta, 8 mai 2021, ora 7:00pm, ora României.
În timp ce mari aliaţi ai SUA precum Australia profită imediat de momentul propice pentru a-şi retrage cei 80 de soldaţi din coaliţia de forţe sub comanda NATO din Afganistan (noi avem peste 600), se aud şi critici severe la adresa deciziei preşedintelui Biden.
Prezenţa Preşedintelui American Joe Biden la reuniunea Consiliului European de joi, 25 martie, a arătat că apropierea malurilor Atlanticului şi refacerea legăturii tradiţionale între democraţii a parcurs doar o parte din drum, după epoca Trump.
Oficial, pe 29 martie se încheie desfăşurarea de forţe aliate sub numele de cod "Scutul Mării 21", considerat drept cel mai mare şi cel mai complex exerciţiu multinaţional al NATO organizat de Forţele Navale Române, în capricioasa Mare Neagră. Chiar dacă a fost anunţat din timp, asigurarea previzibilelor acţiuni fiind o caracteristică a Alianţei Nord-Atlantice, "Sea Shield 21" a pus în alertă navele, avioanele şi trupele ruse aflate în Crimeea.
Ieri, 25 martie, zarurile au fost aruncate pentru ceea ce va fi o perioadă politică dintre cele mai interesante (şi foarte posibil extrem de plină de evenimente contradictorii) din istoria SUA.
În contextul în care apărarea teritorială constituie o preocupare actuală şi pentru statele membre ale NATO aflate la frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice, peste Ocean au fost efectuate cercetări vizând interceptorul de nouă generaţie (NGI), care este rezultatul primei evaluări tehnice a defensivei teritoriale, cu cercetări iniţiate în anul 2004 şi cu o finalitate oficială acum.
Tripla cădere în genunchi a lui Biden pe scara avionului a stârnit furtuni de ironii. Mai remarcabilă e dubla tentativă, simultană, a diplomaţiei americane, de a se ridica din genunchi şi a se măsura cu Rusia şi China.
Există mii de documente, rezoluţii, acorduri şi declaraţii în favoarea
acestui grup de persoane, din ce în ce mai numeros şi vocal-militant
atât în Europa, cât şi SUA, acum şi în multe alte ţări ale lumii. În
general, punctul maxim în ce priveşte susţinerea politică la nivel
guvernamental păruse să fie dată de Memorandumul în favoarea acestei
comunităţi dat de Administraţia Obama în 2011.
Relaţia Occidentului cu Rusia este ruptă. Politica Occidentului faţă de Rusia este ruptă şi ea. Astăzi, SUA, UE şi Rusia sunt blocate într-un antagonism reciproc care, la mai bine de şapte ani de la momentul ocupării Crimeei, a devenit noul status-quo. Odată cu venirea administraţiei Biden, comunitatea transatlantică se confruntă din nou cu provocarea de a elabora o nouă politică comună eficientă faţă de Rusia.
Preşedintele
ales al SUA, Joe Biden, nu a fost încă învestit în funcţie, ceremonia de
rigoare urmând să aibă loc pe 20 ianuarie. Cu toate acestea, din zone ale
presei electronice cunoscute pentru afilierea la mesajele diseminate de
propaganda rusă au început deja să curgă atacuri la adresa noului şef de la
Casa Albă.
Evenimentele
fără precedent din capitala SUA, Washington, de pe 6 ianuarie, nu puteau trece
nefolosite de propaganda rusă din întreaga lume, inclusiv din România. Astfel, Sputnik
s-a grăbit să numească SUA ”mai periculoasă decât oricând pentru întreaga
lume!”
Nu trece o zi fără alte dovezi ale tensiunilor economice crescânde dintre China şi SUA. Acest antagonism în creştere va avea un impact mai mare asupra Chinei decât asupra SUA, deoarece decuplarea bilaterală alimentează un proces continuu mai larg de de globalizare. Şi asta înainte de a lua în considerare problemele de securitate naţională, darămite cele legate de tehnologie şi drepturile omului.
Pe 23 februarie am dat un e-mail oficialilor ICR (atât celor de acasă, cât şi celor de la New York) pentru a le sesiza o posibilă gafă. Este 9 martie şi de ziua mea voi face public ce am scris atunci ca reacţie la tăcerea lor. Vreau să încep noul meu an uşurată!
America şi-a prezentat săptămâna trecută documentele fondatoare interimare din epoca Biden, adică strategia de politică externă şi ghidul pentru instituţiile din domeniul securităţii, politicii externe şi a apărării până la apariţia Strategiei Naţionale de Securitate, în câteva luni.
Pentru aşa ceva, rare sunt precedentele în istorie. Sigur că au fost
împăraţi ai Romei, precum Nero şi alţi câţi până la decadenţa care a
distrus Imperiul, care, odată deveniţi împăraţi, se auto-zeificau şi,
câteodată extinzând privilegii nemaiauzite şi animalelor care le erau
dragi, precum calul de curse Incitatus, desemnat de Caligula senator al
Imperiului.
Este, cel puţin până acum, decizia politică cea mai dificilă luată de
Administraţia Biden: publicarea, conform celor promise, a celor 4 pagini
ale raportului Agenţiilor de informaţii americane declasificat acum de
Directorul naţional pentru informaţii, 4 pagini din care sunt încă
protejate câteva fragmente, despre „Rolul statului saudit în uciderea ziaristului Jamal Khashoggi“.
Administraţia Biden face, joi, încă un gest extrem de important în
operaţiunea de recredibilizare internaţională a SUA, demers care, aşa
cum s-a anunţat şi era şi normal, nu poate trece decât prin anularea
marilor decizii ale lui Trump, cele care reuşiseră să introducă haosul
şi să stârnească sentimente de uluire şi apoi de adversitate în mai
multe zone strategice.
Pandemia, dar şi evoluţia evenimentelor ultimilor ani, au adus lumea în faţa unui paradox, al aşa-numitei întoarceri a oglinzilor.
Pentru cei obişnuiţi cu Războiul Rece şi formula alb sau negru - prieten sau duşman, prima discuţie telefonică Biden-Xi din actualul mandat al noului Preşedinte american pare complet descumpănitoare.
The Atlanticist, publicaţia Atlantic Council, a lansat, sub semnăturile lui Matthews Burrows şi a lui Robert Manning, o evaluare succintă a scenariilor viitorului Americii (şi a lumii) în epoca Biden.
