Obţinerea vaccinurilor, fie că este vorba despre celea dezvoltate de către Occident, Rusia ori Republica Populară Chineză a condus către o nouă componentă a capacităţii de proiecţie a puterii acestora. În acest context, Rusia ţinteste în mod direct Ucraina, cu atât mai mult cu cât se foloseşte de noul cadru legislativ de la Kiev prin care se interzice achiziţionarea oricăror tipuri de produse din “statul agresor”.

Astfel, propaganda rusă a lansat o serie de narative în care acuză leadershipul ucrainean fie de fascism fie de genocid, întrucât Kievul refuză achiziţionarea Sputink V. Totodată, oficialii ruşi au lansat o amplă campanie de dezinformare prin intermediul mediei afiliate Kremlinului, unde se susţine că “birocraţii occidentali” urmăresc discreditarea vaccinului rusesc.

În calitate de membru al Guvernului, mă voi opune, chiar dacă este eficient (…) Rusia nu îşi face griji faţă de sănătatea ucrainenilor, ea este preocupată să-şi impună propaganda şi ideologia - Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe.

Cu toate acestea, pe fondul temerilor accentuate sau a unor dosare politice bilaterale, unele state europene au achiziţionat Sputnik V, dar problemele şi semnele de îndoială nu au întârziat să apară. Slovacia a importat 200.000 doze ale vaccinului rusesc şi spre deosebire de Ungaria nu a început utilizarea directă a acestuia, ci a realizat un studiu la nivelul organismelor de specialitate internă, constatând că dozele livrate de Federaţia Rusă diferă de produsul trimis de Moscova pentru a fi evaluat de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Mai mult, Institutul slovac pentru Controlul Medicamentelor a afirmat că nu a primit suficiente informaţii din partea omologilor ruşi, iar vaccinurile primite “par să aibă doar numele în comun” cu mostrele trimise de ruşi la EMA.

Deşi Sputnik V se află de aproximativ o lună în laboratoarele de testare ale EMA, există numeroase întrebări, inclusiv în Federaţia Rusă, privind deficienţele metodologice, analiza datelor ori capacitatea reală de producere calitativă a vaccinului la o scară ridicată. Temerile sunt cu atât mai mari cu cât amintirea dezastrului de la Cernobîl este încă prezentă în mentalul colectiv, dezastru ce s-a datorat modului sovietic deficitar de gestionare al unor dosare critice. Chiar unii oficiali ruşi s-au arătat îngrijoraţi de eficienţa Sputnik V, lăsând să se înţeleagă că vaccinarea în masă ar putea conduce către o catastrofă internă.

Mâna întinsă de Berlin

De cealaltă parte, pentru Kremlin, Sputnik V se aşteaptă a fi un element de consolidare al prestigiului intern, acolo unde popularitatea lui Putin este în scădere, dar şi extern, în special în spaţiul CSI, precum şi în relaţia cu Occidentul.

Însăşi denumirea vaccinului, care face trimitere către primul satelit trimis de către omenire în spaţiu arată ambiţiile Rusiei de pionerat în gestionarea pandemiei. Unele voci susţin chiar că V-ul ce însoţeşte Sputnik nu face trimitere la termenul de vaccin cât mai degrabă la cel de victorie, lait motiv al actualului discurs politic rus.

Cu toate acestea, Sputnik V poate fi instrumentalizat pentru intrarea Rusiei pe uşa din faţă a scenei politice europene. După refuzul Institutului Pasteur din Franţa de a oferi asistenţă tehnică vaccinului rusesc la EMA, Berlinul a dat curs acestei iniţiative, venite în special mai degrabă ca urmare a unor interese bilaterale, în speţă gazeoductul Nord Stream II.

Cu toate acestea, o serie de întrebări rămân în vigoare, în special în privinţa mostrelor trimise către EMA, a metodologiei şi datelor de cercetare.